Persoanele care trăiesc cu obezitate în România conștientizează, într-o măsură surprinzător de ridicată, principalele riscuri pe care le presupune această boală pentru starea generală de sănătate, indică Global Perceptions of Obesity Study, un studiu sindicalizat realizat recent de Ipsos în 14 țări din întreaga lume. Astfel, potrivit acestuia, două treimi dintre românii care trăiesc cu obezitate asociază asociază această boală cu diabetul de tip 2 (66%, față de 53% global) și cu bolile de inimă (64%, comparativ cu 52% global).
În ceea ce privește felul în care este percepută starea generală de sănătate, dintre participanții la studiu, persoanele normoponderale se declară mult mai mulțumite de starea lor fizică decât cele care trăiesc cu obezitate, decalajul fiind de 24 de puncte procentuale, potrivit studiului Ipsos.
„În România, aproximativ 6 milioane de persoane trăiesc cu obezitate, dintre care doar 1% urmează în prezent un tratament pentru gestionarea acestei boli, iar modul în care o percepem ține destul de mult de felul în care ne raportăm la propriul stil de viață. Unii o văd ca pe o provocare personală și încearcă să o gestioneze singuri, prin dietă și sport, de teamă să nu fie judecați de cei din jur, în timp ce alții își estimează eronat greutatea. Trebuie să înțelegem că obezitatea nu este influențată sau cauzată doar de alegerile de stil de viață, ci poate avea multiple cauze, iar schimbarea începe în momentul în care privim sănătatea ca pe un echilibru pe termen lung și acceptăm că sprijinul medical specializat face parte dintr-un parcurs responsabil și, mai ales, eficient către o viață mai bună” – Attila Fejer, Director General România, Bulgaria și Regiunea Adriatică, Eli Lilly and Company.
Se conturează, așadar, o realitate mai complexă decât simpla discuție despre greutate și aspect fizic – una în care percepția, sănătatea, factorii genetici, biologici și comportamentali se intersectează și arată nevoia unei înțelegeri mai nuanțate a obezității, ca prim pas în tratarea corectă a acestei boli.
În România, mai puțin de patru din zece persoane cu vârsta de peste 10 ani au o greutate considerată sănătoasă, arată Societatea Română de Chirurgie Metabolică. „Cu peste 200 de complicații asociate, obezitatea nu mai este doar o problemă individuală, ci una de sănătate publică și devine tot mai clar că România are nevoie de un ecosistem integrat, adaptat nevoilor din prezent, care să ofere politici publice și soluții eficiente în prevenția și tratarea acestei boli”, a mai declarat Attila Fejer.
Față de locuitorii altor țări cuprinse în studiul Ipsos, în România oamenii resimt într-o mai mică măsură presiunea judecății sociale. Doar 17% dintre românii care trăiesc cu obezitate și care au fost intervievați de Ipsos spun că se simt judecați pentru felul în care arată, în timp ce media globală este de 35%. În același timp, 23% dintre ei spun că se simt confortabil sau mai puțin stânjeniți de propria greutate – procent sub cel de la nivel global (35%).
Totuși, ei sunt mai conștienți de riscuri și resimt mai puternic impactul obezității – 41% dintre cei care trăiesc cu această boală și au luat parte la studiu spun că se gândesc frecvent la problemele pe care le-ar putea avea în viitor, iar 20% sunt adesea anxioși în legătură cu starea lor actuală de sănătate. Spre comparație, 31% dintre românii normoponderali care au luat parte la cercetarea Ipsos, spun că își fac griji pentru propria sănătate.
Dincolo de percepție intervine realitatea. Atât organizațiile de sănătate din țară, cât și cele globale arată clar că excesul de greutate este tot mai răspândit, iar obezitatea, o problemă de sănătate publică tot mai presantă.
Datele din Atlasul Obezității 2025 arată că 70% dintre adulții din România au un IMC ridicat și 39% trăiesc cu obezitate; potrivit estimărilor aproape 11 milioane de adulți vor fi supraponderali sau obezi, până în 2030.
La nivel global, evoluția este similară – numărul adulților care trăiesc cu obezitate s-a dublat din 1990 până în prezent, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. În același timp, potrivit Federației Globale a Obezității, până în 2030, una din cinci femei și unul din șapte bărbați – adică peste un miliard de oameni din întreaga lume – vor trăi cu această boală.
Obezitatea este o boală cronică, progresivă și recidivantă, influențată de multiple mecanisme, nu doar de alegerile zilnice privind stilul de viață. Omisiunea acestor factorilor și a ajutorului medical specializat poate limita eficiența soluțiilor pe care le adoptăm pentru a o preveni și/sau trata.
Studiul sindicalizat Ipsos privind Percepțiile Globale asupra Obezității a fost realizat online, în 14 țări din lume (inclusiv în România), în perioada decembrie 2025 – ianuarie 2026.
În România au fost intervievați 1.000 de adulți, dintre care 201 persoane care trăiesc cu obezitate și 799 persoane care nu trăiesc cu obezitate. Eșantionul populației generale a fost structurat pe baza unor cote de vârstă, gen și regiune.
Eșantionul din România este mai urban, mai educat și/sau mai prosper decât populația generală, rezultatele reflectând în principal opiniile segmentului mai „conectat” al populației.
Clasificarea respondenților în funcție de statusul ponderal a fost realizată pe baza înălțimii și greutății auto-raportate, folosind următoarele definiții:
- persoane care trăiesc cu obezitate: IMC ≥30;
- persoane care nu trăiesc cu obezitate: IMC <30.
Datele nu au fost ponderate. Ratele de prevalență a obezității din eșantion se bazează pe informații auto-raportate și sunt utilizate exclusiv pentru analiza comparativă a percepțiilor, nu ca substitut pentru statisticile epidemiologice oficiale.
*continut sponsorizat
