România are avantaje semnificative în domeniul energiei, însă potențialul său este insuficient valorificat, avertizează Oana Ijdelea – Managing Partner, Ijdelea & Associates, în cadrul emisiunii Forbes Forward e·vent, realizată de Forbes România.
Sectorul energetic nu mai poate fi analizat doar prin prisma pieței și a mecanismelor economice. În contextul tensiunilor geopolitice și al tranziției către energie verde, energia devine tot mai mult un instrument strategic de putere și securitate.
Potrivit Oanei Ijdelea, evenimentele din ultimii ani au demonstrat că dependența energetică poate genera vulnerabilități strategice comparabile cu cele din domeniul apărării sau al securității cibernetice.
„Energia nu mai este de mult doar o piață economică. Este un instrument fundamental de putere geopolitică. Crizele recente au arătat clar că dependența energetică poate genera vulnerabilități strategice majore”, explică ea.
În acest context, infrastructura energetică trebuie tratată drept infrastructură critică de securitate, iar dezvoltarea sectorului trebuie gândită în primul rând prin prisma securității energetice.
România are o poziție strategică în regiune, mai ales datorită accesului la Marea Neagră și rezervelor de gaze naturale offshore, dar și datorită mixului energetic diversificat, care include energie nucleară, hidroenergie, gaze naturale și regenerabile.
Avantaje strategice insuficient valorificate
România dispune de un potențial energetic semnificativ, însă acesta nu este exploatat suficient, consideră Oana Ijdelea.
Printre atuurile țării se numără: rezervele de gaze offshore din Marea Neagră, proiectele nucleare de la Cernavodă, potențialul ridicat pentru energie eoliană offshore, dezvoltarea accelerată a energiei regenerabile, resursele de materii prime critice.
„România deține 16 dintre cele 32 de materii prime critice identificate la nivelul Uniunii Europene. Totuși, în loc să ne concentrăm pe exploatarea acestor resurse, discutăm despre importul unor materiale pe care nici măcar nu le avem în cantități semnificative”, subliniază ea.
În același timp, lipsa investițiilor în infrastructura energetică și instabilitatea legislativă afectează atractivitatea României pentru investitori.
Infrastructura energetică – veriga slabă
Unul dintre cele mai mari obstacole în dezvoltarea sectorului energetic este infrastructura insuficient modernizată.
Proiectele de energie regenerabilă se dezvoltă într-un interval relativ scurt, de aproximativ 2–5 ani, în timp ce modernizarea rețelelor electrice poate dura între 7 și 10 ani. Acest decalaj duce la blocarea unor proiecte și la limitarea capacității de producție.
„Sectorul privat a accelerat investițiile, însă infrastructura energetică nu a ținut pasul cu această evoluție”, spune Oana Ijdelea.
De asemenea, România continuă să depindă de importuri în perioadele de consum ridicat, în ciuda potențialului său de producție.
Instabilitatea legislativă – un risc de țară
Un alt factor major care afectează investițiile este instabilitatea legislativă și fiscală.
Schimbările frecvente de reglementare, adoptate uneori fără consultarea reală a industriei, creează incertitudine și reduc apetitul investitorilor pentru proiecte pe termen lung.
„Investitorii preferă jurisdicțiile active, nu pe cele pasive. Atunci când regulile jocului se schimbă în timpul jocului, reacția devine inevitabil una defensivă”, explică Ijdelea.
În plus, menținerea pieței reglementate pentru gaze naturale, introdusă inițial ca măsură temporară, este privită de industrie ca o decizie care distorsionează piața.
În opinia sa, tranziția către energia verde este inevitabilă, însă trebuie realizată într-un mod pragmatic.
„Viitorul este verde, dar nu putem sacrifica prezentul pentru viitor. Sursele de energie fosilă rămân esențiale pentru o tranziție stabilă și eficientă”, spune ea.
Gazul natural va continua să joace rolul unui combustibil de tranziție, iar investițiile în capacități tradiționale trebuie să continue pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic.
Guvernanța corporativă și conformitatea – avantaje competitive
Într-un sector atât de reglementat precum energia, guvernanța corporativă și conformitatea nu reprezintă doar obligații birocratice, ci instrumente esențiale pentru gestionarea riscurilor și atragerea finanțării.
„Instituțiile financiare analizează foarte atent nivelul de transparență și guvernanța companiilor înainte de a finanța proiecte majore. Conformitatea nu este un exercițiu de imagine, ci o bază pentru dezvoltarea sănătoasă a unui business”, explică Ijdelea.
Pentru liderii de business din sectorul energetic, următorii ani vor fi marcați de transformări profunde.
Printre cele mai importante concluzii ale emisiunii Forbes Forward e·vent menționăm: tranziția energetică este ireversibilă; flexibilitatea sistemului energetic devine esențială; stabilitatea legislativă este crucială pentru investiții; ferestrele de oportunitate geopolitice sunt limitate; proiectele energetice mari au un efect multiplicator major în economie.
„Energia este unul dintre puținele domenii în care investițiile pot susține întreaga economie. Proiectele energetice majore pot preveni declinul economic și pot crește competitivitatea unei țări”, mai spune Oana Ijdelea.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.