Vorbim adesea despre frumusețea feminină, despre bucuria de a admira o femeie frumoasă, despre modul în care aceasta inspiră și expiră sănătate la fiecare pas.
În ultimii ani, frumusețea feminină se definește prin raportări la tot ceea ce se observă, la această caroserie pe care o putem purta și împodobi fără a avea o conectare cu ceea ce contează, cu această lume interioară. Într-o fugă către nicăieri, asociată cu o evoluție, cu o împlinire profesională, femeia neglijează cu ușurință propria stare de bine, ce ar trebui definită printr-o armonizare a sănătății fizice, mentale, emoționale.
Astfel, acest absenteism din grijă față de propriile nevoi devine o normalitate distructivă și se pierd naturalețea, grația, gingășia, feminitatea și, implicit, sănătatea. Sănătatea este rezultatul comportamentelor de zi cu zi, este o investiție pe care ar trebui să o prioritizeze fiecare femeie, pe care ar trebui să o transpună la nivel de familie ca o valoare obligatorie.
Dar femeia adusă apoi în rolul de soție, mamă, bunică trece prin dezechilibre hormonale, prin fluctuații emoționale, prin schimbări metabolice pe care ar trebui să le înțeleagă, să și le asume și să identifice soluțiile personalizate, împreună cu specialiștii potriviți.
De la prima până la ultima menstruație, fiecare dezechilibru hormonal poate avea un impact major la nivel fizic, mental și emoțional, în alegerile alimentare ce pot avea o nuanță compulsivă, impulsivă sau chiar refuz alimentar. Delicatețea feminină este anulată atunci când se manifestă un haos interior, iar o deznădejde, o lipsă de sens, o lipsă de claritate sunt frecvent întâlnite că împovărări ce devin o normalitate într-o lume modernă.
Lecția eficienței este predată în copilărie atât fetelor, cât și băieților, nu există o educație a stilului de viață, o educație a viitorilor adulți, astfel încât să aducem în prim-plan feminitatea la femei și masculinitatea la bărbați. Schimbarea de roluri se face cu mare ușurință în realitatea individuală, iar femeile sunt hrănite adesea de experiențe care să le demonstreze puterea pe care o au, rezistența în contexte-limită de viață, dar de ce este nevoie să fie această demonstrație zilnică? Ce nevoi nu sunt asigurate zi de zi, astfel încât să fie acest flux de măști, această duplicitate, această putere afișată, dar asociată cu o fragilitate interioară? Această nevoie de a arăta puterea la exterior este tradusă în dependențe zilnice de zahăr, tutun, energizante, alcool, substanțe ce sunt ancore false în haosul interior. Deși la nivel mental sunt găsite anumite ancore pentru a putea merge mai departe în diferite contexte incomode de viață, la nivel biochimic, corpul nu găsește aceleași ancore. Dezechilibrele biochimice sunt imaginea clară, onestă a putinței reale a corpului și nu a dorinței de a ajunge acolo unde ne dorim.
Pe tot parcursul vieții de femeie sunt manifestate diferite dezechilibre hormonale, care sunt tratate cu mare superficialitate, dar, la un moment dat, vine nota de plată pentru sănătate și adesea este o intersecție ce presupune schimbări majore pentru o speranță de viață calitativă. Sindromul premenstrual, menstruația, ovulația, preconceperea, sarcina, alăptarea, perimenopauza, premenopauza, menopauza, postmenopauza… toate acestea sunt contexte favorabile pentru un haos interior, dacă ne lăsăm purtate numai de instinct, compulsivitate, impulsivitate.
De exemplu, pregătirea menopauzei este un subiect tabu pentru femeile moderne din România, iar simptomele asociate acestei perioade la nivel fizic, mental și emoțional sunt interiorizate cu rușine, cu o temere de a discuta despre ele.
Adesea, simptomele manifestate încă din perioada de peri și premenopauză sunt prezente cu până la 10 ani înainte de a fi instalată menopauza și sunt asociate unei suprasolicitări de zi cu zi, atât la nivel fizic, cât și emoțional, fără a avea în vedere o asociere a acestora cu dezechilibrele hormonale.
O femeie activă din punct de vedere profesional are o uzură zilnică la care se expune, uită adesea să se reîncarce sau uită care sunt mecanismele de echilibrare individuală a tonusului fizic, mental și emoțional.
Astfel, fluctuațiile emoționale, dar și simptomele fizice pot avea un impact total negativ asupra calității vieții unei femei aflate în această perioadă a vieții, pe care o trăiește adesea într-o fugă și o deconectare de propria persoană.
Ceață pe creier, afectarea memoriei, lipsa focusării, carențele de vitamine și antioxidanți, bufeurile, transpirațiile nocturne, durerile de cap, uscăciunea vaginală, lipsa libidoului, incontinența urinară sunt cele mai frecvente simptome asociate acestei perioade, dar lista poate continua, iar rușinea asociată simptomelor manifestate este o împovărare uriașă, care dezechilibrează și mai mult puțina armonie interioară.
Analizele medicale specifice, consultațiile cu specialiști competenți în gestionarea acestei perioade reprezintă un prim pas important, apoi implementarea soluțiilor este o responsabilitate individuală și o șansă către o calitate a vieții.
Sentimentul de anulare a feminității, de îmbătrânire, de ruptură relațională sunt frecvent întâlnite și fără o schimbare a perspectivei în acest sens nu poate fi un progres, o redefinire individuală, o apreciere a evoluției personale printr-o retrospectivă autentică. Sunt temeri individuale, sunt etape greu de gestionat, dar în același timp pot fi șanse de redefinire, de atenție către propriile nevoi, pot fi conștientizări grozave care vor crea o altă rutină zilnică, o autodisciplină benefică în construirea unui stil de viață personalizat.
Alegerea de informare, de integrare, de conștientizare, de asumare a unor obiceiuri noi, dar benefice reprezintă un respect față de propria stare de sănătate, o responsabilitate individuală, astfel încât să nu ajungem o povară în viața noastră și a celor din jurul nostru.
Pentru mine, menopauza este asociată cu o intersecție în care ne vom afla fiecare dintre noi, în diferite etape de viață, de unde plecăm pe un nou drum ce poate fi asociat cu un regres, o stagnare sau o evoluție personală, în funcție de implicarea noastră de a trece prin această intersecție.
Menopauza coincide adesea cu mijlocul vieții, o perioadă care este așteptată pentru a evidenția echilibrul, dar care este asociată mai des cu un haos, ce influențează negativ sănătatea fizică în primul rând.
În concluzie, consultațiile medicale cu un endocrinolog, ginecolog, nutriționist, kinetoterapeut, psihoterapeut, analizele medicale și interpretarea acestora reprezintă un mod integrat de a privi această perioadă, astfel încât să nu păstrăm în interior frustrarea, neîncrederea, rușinea, lipsa de sens în această perioadă atât de dificilă din viața unei femei.
Depinde de fiecare dintre noi cum ne facem timp în timpul nostru să trăim, să zâmbim, să investim în sănătate și să ne bucurăm de o viață lungă și calitativă.