N-a fost niciodată prea clar ce anume înseamnă „ești ceea ce mănânci!” până când nu a fost dovedită științific legătura dintre alimentație și IQ, și e mai evident ca niciodată că succesul trece prin stomac.
Despre influența obiceiurilor noastre alimentare se vorbește cel mai frecvent din perspectiva sănătății fizice, o mare parte a discuției concentrându-se pe dietele menite să ne scape de câteva kilograme sau să ne ajute să ne menținem. În ultimii ani, însă, hrana ne-a fost prezentată și din alt unghi. Este meritul neuroștiințelor – bine, puțin și al pandemiei, care ne-a zdruncinat echilibrul psihic – care studiază de ani buni creierul și posibilitățile de menținere a acestuia în cea mai bună formă, și căreia i se datorează popularitatea crescândă a conceptului #brainfood.
Zeci de studii realizate de cercetători au legat consumul anumitor alimente de coeficientul de inteligență, atât în cazul copiilor care abia și-l formează, cât și la vârste avansate, când cei mai mulți oameni sunt afectați de declinul cognitiv, iar concluziile au arătat că nutriția adecvată poate influența pozitiv creierul, pe termen lung.
În acest context, au ieșit la iveală nu doar alimentele care au un potențial uriaș pentru o minte „sclipitoare”, ci și cele care fac exact contrariul. Ambele categorii conțin ingrediente pe care le regăsim, de altfel, în mai orice frigider ori cămară, ceea ce înseamnă că noi înșine ne configurăm creierul cu fiecare aliment consumat, și fiecare „bilă albă” poate fi lesne anulată de una „neagră”.
Multe dintre aceste teorii se verifică pe loc. Este cazul consumului de zaharuri în exces, care poate induce „ceața cerebrală” aproape imediat, afectând serios capacitatea de concentrare. Altele o fac lent, dar sigur: alimentele procesate pot face ravagii, diminuând încet IQ-ul și sporind riscul de boli degenerative mai târziu, spun experții. S-a demonstrat științific, de pildă, faptul că alimentele prăjite și alimentele procesate scad capacitatea de a învăța informații noi și de a ne aminti informații vechi.
Așa cum nu există nicio pilulă magică care să prevină declinul cognitiv, nici un aliment nu este atotputernic pentru a ne menține creierul în formă. Nutriționiștii subliniază că cea mai sigură strategie este adoptarea unui model alimentar sănătos permanent, care să includă cât mai multe alimente din categoria #brainfood, în mare parte aceleași care protejează inima și vasele de sânge, cele care furnizează creierului nutrienții necesari, și care confirmă încă o dată statutul de „cea mai sănătoasă dietă” alimentației de inspirație mediteraneană. Sigur, mâncarea face doar o parte din treabă, fiind esențiale și alte „intervenții” precum mișcarea, odihna, combaterea stresului, cititul și multe altele.
Legumele cu frunze verzi sunt bogate în vitamina K, luteina, acid folic si beta caroten, de spre care cercetările sugerează că pot ajuta la încetinirea declinului cognitiv. Proteinele bogate în acizi grași omega-3 și grăsimi sănătoase nesaturate precum peștele gras au fost legate de scăderea nivelului sanguin de beta-amiloid – proteina care formează aglomerații dăunătoare în creierul persoanelor diagnosticate cu boala Alzheimer. Și sursele vegetale de grăsimi bune, precum semințele de in, avocado și nucile (care conțin un tip special de aciși gras omega-3 numit acid alfa-linolenic), fac minuni pentru a menține mintea „brici”. De altfel, un studiu realizat în 2015 la UCLA a legat consumul de nuci de scorurile mari obținute de subiecți la testele cognitive.
Un alt studiu realizat de cercetătorii de la Spitalul Brigham din Harvard a constatat că femeile care au consumat două sau mai multe porții de căpșuni și afine în fiecare săptămână au „amânat” declinul memoriei cu până la doi ani și jumătate. Și asta pentru că flavonoidele, pigmenții naturali antioxidanți ai plantelor care dau fructelor de pădure acele culori vibrante, ajută și la îmbunătățirea memoriei.
Nu în ultimul rând, cofeina din ceașca de cafea sau ceaiul de dimineață (sau de la ședință) ar putea oferi mai mult decât un stimulent de concentrare pe termen scurt. Într-un studiu din 2014 publicat în The Journal of Nutrition, participanții care consumaseră mai mută cofeină au obținut scoruri mai bune la testele care măsurau funcțiile mentale. Cofeina ar putea ajuta, de asemenea, la consolidarea memoriei, potrivit unui studiu de la Universitatea Johns Hopkins, în cadrul căreia li s-a cerut participanților să studieze o serie de imagini și apoi să înghită fie o tabletă de cofeină de 200 de miligrame, fie un placebo. La final, cei mai mulți dintre cei care consumaseră cofeină au reușit să identifice corect imaginile în ziua precedentă.