Numărul de persoane angajate a scăzut anul trecut pentru prima dată sub pragul de 4 milioane, continând tendința din 2020, cele mai afectate industrii fiind HoReCa și construcțiile. Dacă în 2019 în România erau angajate 4,2 milioane persoane (similar cu anul 2018), în 2020 numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane, iar în 2021 a ajuns la aproximativ 3,8 milioane persoane.
,,Companiile au fost forțate de criză să ȋși eficientizeze activitatea, iar o parte a acestui proces a ȋnsemnat renunțarea la angajații considerați non-esențiali. Oricât de cinic ar suna, este una dintre primele măsuri pe care o firmă trebuie să o ia ȋn perioadele dificile, pentru a reuși să supraviețuiască. Ȋn același timp, unii angajați au renunțat la posturile lor din România și au ales să plece din țară, ȋn state ȋn care salariile sunt mai mari, iar job-urile mai stabile”, spune Adrian Dragomir, consultant de business și fondator al termene.ro.
Principalele trei motive ale scăderii numărului de angajați au fost eficientizarea activității companiilor, impusă de restricțiile aferente pandemiei COVID-19, lipsa de personal calificat și salariile net superioare oferite pe domenii similare în țările din vestul Europei.
Domeniul HORECA a pierdut peste 21% din angajați, iar construcțiile 21,6%. Cele mai mici scăderi ale numărului de angajați, raportat la nivelul din 2020, au fost consemnate în agricultură – 4,55% și ȋn comerț – 7,22%.
Ȋn niciunul dintre cele 10 județe din România în care sunt peste 100.000 de salariați nu s-a înregistrat o creștere a numărului de persoane angajate. Județul cu cea mai accentuată scădere a fost Timiș, care a pierdut peste 11% din angajați în 2021, pe când cele mai mici scăderi se înregistrează în Prahova, Argeș și Sibiu.
Singurul județ în care a existat o creștere a numărului de angajați este Bacău, cu 1% mai mulți comparativ cu anul 2020 (de la aproximativ 81.800 persoane, la 82.600 persoane).
Locurile de muncă pierdute ȋn ultimii doi ani vor trebui recreate, altfel, economia nu poate crește cu deficit de personal. Pe termen scurt, cel mai probabil se va apela la mâna de lucru ieftină, provenită din țări precum Nepal, Sri-Lanka, iar pe termen lung, evoluția ratei șomajului va fi direct legată de evoluția existentă la nivel macro-economic, potrivit sursei citate.