Măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament vor genera creșterea ratei efective de impozitare la 20%-30% și ar putea aduce 6,5 miliarde de lei în plus la buget anul viitor.
„Cele mai afectate domenii sunt tehnologie și telecomunicații, industria auto, retail, domeniul farmaceutic și industria prelucrătoare. Conform aceleiași analize, impozitul pe cifra de afaceri ar aduce în plus la bugetul de stat 6,5 miliarde de lei pe an”, potrivit unei analize a Deloitte.
Experții Deloitte atrag atenția că legea ar putea intra în vigoare chiar din luna octombrie, dat fiind că mai trebuie doar promulgată de președintele României și publicată în Monitorul Oficial.
„Acest pachet de măsuri tratează «un simptom» acut, dar nu și cauza «bolii», ceea ce induce efecte adverse în economie”, apreciază Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.
Din punctul său de vedere, autoritățile au avut o abordare din care lipsesc studiile de impact, măsurile concrete de limitare a evaziunii fiscale și o viziune clară cu privire la reașezarea sistemului fiscal național în ansamblul.
Printre măsurile cu aplicabilitate imediată se numără restrângerea facilităților acordate angajaților din anumite domenii, precum scutirea de impozit pe veniturile care depășesc 10.000 de lei pe lună pentru angajații din IT, și reintroducerea contribuției la sănătate pentru angajații din construcții și sectorul agricol.
Vlad Boeriu menționează că este foarte important să înceapă elaborarea unei strategii fiscale coerente, pe baza unor studii solide, care să reașeze sistemul fiscal pe baze corecte și sustenabile.
Sunt așteptate facilități fiscale pentru domeniile prioritare
Revizuirea cadrului fiscal este prevăzută și în PNRR, însă, până acum pare să nu reprezinte o prioritate.
“Factorii de decizie trebuie să identifice domeniile prioritare pentru dezvoltarea economiei naționale, cu productivitate mult peste medie, pe care să le stimuleze cu facilități fiscale și care să constituie unul dintre pilonii strategiei. În paralel, este necesar să înceapă tratamentul pentru cauza «bolii», care este reprezentată de ponderea cheltuielilor curente ale statului, mult prea mare în raport cu cea destinată investițiilor, care cumulează doar puțin peste 18% din total în 2023, chiar dacă în creștere față de anul anterior, astfel încât veniturile suplimentare obținute ca urmare a noilor măsuri fiscale să fie direcționate către proiecte prioritare ale statului, de dezvoltare a infrastructurii de transport, educație, sănătate etc. în beneficiul întregii societăți”, a mai declarat Vlad Boeriu.
Se introduce un nivel minim al impozitului pe profit
„Poate cea mai importantă măsură cuprinsă în acest pachet, ca impact, este introducerea unui nivel minim al impozitului pe profit, care se va determina prin aplicarea unei cote de 1% din cifra de afaceri, și care va fi aplicabil dacă impozitul pe profit calculat conform regulilor generale este mai mic în sumă absolută decât acest nivel minim. Această măsură se va aplica companiilor cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, aproximativ 1.000 de companii, după estimările noastre, deci o treime din marii contribuabili, companii românești și multinaționale”, a spus Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
La această măsură se adaugă un impozit pe profit suplimentar, în cazul instituțiilor financiare (2% din principalele venituri în primii doi ani, 1% ulterior), și a companiilor din industria de petrol și gaze cu cifra de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro(0,5% din cifra de afaceri).
„Dintre companiile vizate de impozitul minim, 70% ar urma să fie taxate la cifra de afaceri și doar 30% rămân la impozitul pe profit, conform datelor raportate de companii pentru 2022 și estimărilor pe 2023. În consecință, pentru acestea, dar și pentru contribuabilii care vor datora impozit suplimentar, cel mai probabil va crește cota efectivă de impozitare începând cu 2024. Cele mai afectate vor fi companiile din tehnologie și telecomunicații, pentru care impozitul total urcă la 31%, industria auto (la 30%), retail (la 29%), domeniul farmaceutic (la 29%) și industria prelucrătoare (la 28%)”, a adăugat Alexandra Smedoiu.
Calculele au la bază impozitul pe profit raportat de companii pentru anul trecut și cifra de afaceri estimată.
Impozitul pe cifra de afaceri se aplică și societăților din aceleași categorii care au pierdere fiscală, aproximativ 100 din totalul celor 1000.
Măsurile ce vizează impozitarea veniturilor din salarii se aplică primele
Prevederile referitoare la impozitarea veniturilor din salarii, spre deosebire de majoritatea măsurilor, vor fi aplicabile din prima lună după publicarea actului normativ în Monitorul Oficial.
’’În aceste condiții, angajatorii trebuie să fie pregătiți pentru conformare imediat, fiind vorba de impozite cu reținere la sursă. Renunțarea la scutirea de impozit pe veniturile angajaților din IT care depășesc 10.000 de lei pe lună va afecta salariul net sau costul salarial pentru angajator. Spre exemplu, în prezent, pentru un salariu brut de 14.000 de lei/lună, angajatul rămâne cu 9.100 de lei net, după reținerea contribuțiilor în sumă de 4.900 de lei. În noua formulă, angajatul din IT va putea opta să renunțe la contribuția la pilonul II de pensii (care în prezent este de 3,75%, însă va crește la 4,75% de anul viitor), caz în care va rămâne cu un salariu net de 9.350 de lei pe lună (sau 9.486 de lei începând cu 2024), deci mai mult decât în prezent. Opțiunea pentru menținerea contribuției la pilonul II de pensii va atrage scăderea salariului net la 8.840 de lei lună”, explică Raluca Bontaș, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România.
Se reintroduce contribuția de sănătate pentru salariații din construcții
Reintroducerea contribuției de sănătate pentru salariații din construcții va determina o scădere a venitului net pentru aceștia. “De exemplu, la un salariu net de 5.000 de lei, costul total al angajatorului este, în prezent, de 6.492 de lei. Ulterior, pentru a menține salariul net, angajatorul va trebui să suporte un cost total de 7.436 de lei (+15%). În caz contrar, salariul net scade la 4.365 de lei (-13%). Angajații din acest sector au în continuare posibilitatea de a renunța la contribuția pentru pilonul II de pensii. În consecință, ambele măsuri vor pune presiune pe angajații din aceste sectoare, care până acum beneficiau de aceste facilități, dar și pe angajatori, de la care se așteaptă să acopere, cel puțin parțial, această posibilă scădere a veniturilor nete. În plus, beneficiarii tichetelor de masă sau de vacanță vor avea de suportat, și pentru acestea, contribuția la sănătate de 10% care până acum nu era datorată”, mai spune Raluca Bontaș.
Impozit de 70% pentru veniturile a căror sursă nu a fost identificată
O altă măsură este creșterea cotei de impozit pe venit, de la 16% la 70% pentru veniturile a căror sursă nu a fost identificată, după constatarea, în cadrul unei verificări, a situației fiscale personale. Această măsură va fi aplicabilă pentru veniturile identificate în urma verificărilor începute după 1 iulie 2024.
Se acordă astfel contribuabililor o perioadă pentru a se conforma voluntar, situație care le-ar permite utilizarea cotelor curente de impunere,semnificativ mai mici, în funcție de tipul de venit obținut, după cum precizează Raluca Bontaș.
Generalizarea RO e-Factura
O măsură apreciată de experții Deloitte este generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, pentru toate operațiunile taxabile în România.
„Pentru companii, o măsură importantă cuprinsă în această lege este cea legată de generalizarea sistemului de raportare RO e-Factura, pentru toate operațiunile taxabile în România, cu excepția exporturilor și a livrărilor intracomunitare. Procesul are două etape importante: între 1 ianuarie și 30 iunie 2024, este obligatorie raportarea facturilor în sistem electronic în termen de cinci zile lucrătoare de la emitere, iar după 1 iulie 2024, facturile trebuie emise direct din sistemul RO e-Factura, astfel că cele pe hârtie sau emise în vechiul format electronic nu vor mai fi acceptate din punct de vedere fiscal”, spune Vlad Boeriu, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.
Sursa citată arată că furnizorii vor beneficia de o perioadă de grație, în primele trei luni din 2024, în care nu se vor aplica amenzi pentru neconformare.
“Prin această măsură, România se aliniază tendințelor la nivel european cu privire la facturarea electronică, după ce țări precum Italia, Serbia sau Ungaria au implementat sisteme similare, iar alte state, precum: Germania, Belgia, Letonia, Polonia și-au anunțat intenția de a introduce facturarea electronică obligatorie în următorii doi ani”, mai precizează Vlad Boeriu.
Majorarea unor cote de TVA
În zona de taxe indirecte, alte măsuri importante sunt cele de majorare a unor cote de TVA. Printre acestea se numără și creșterea TVA de la 5% la 9% pentru locuințele care respectă condițiile pentru aplicarea cotei reduse, măsură care necesită o atenție mai mare pentru că vine și cu un set de criterii privind dotările minime ale unei locuințe pentru a fi considerată locuință care poate fi livrată ca atare, după cum explică Vlad Boeriu.
În plus, crește TVA pentru alimentele cu zahăr și se introduc accize pentru băuturile nealcoolice cu conținut ridicat de zahăr și pentru țigările electronice ce conțin înlocuitori din tutun, cu sau fără nicotină, și dispozitive de vaporizare sau similare.
O nouă abordare în controalele fiscale
Scopul implementării sistemelor electronice de raportare fiscală este, printre altele, și simplificarea și eficientizarea controalelor la contribuabili.
“Din acest considerent, la finalul anului trecut a fost introdusă în legislație noțiunea de notificare de conformare, pe care autoritatea fiscală este obligată să o trimită contribuabilului în momentul în care constată neconcordanțe în raportările depuse de acesta sau neconformarea la obligațiile care îi revin, cu scopul de a crește conformarea voluntară și de a direcționa controalele în zonele cu evaziune fiscală ridicată. ANAF a emis deja, în primul semestru al anului, 3.700 de notificări de conformare, un volum considerabil, având în vedere că formularul a apărut la jumătatea semestrului”, declară Alex Slujitoru, Partener Reff & Asociații | Deloitte Legal.
Expertul mai arată că, pe de altă parte, activitatea de inspecție fiscală a încetinit, atât ca număr, cât și ca sume impuse. Din datele ANAF reiese că, în primul semestru din acest an, au avut loc 7.500 de controale la persoane juridice, în scădere de la 8.800 în aceeași perioadă a anului trecut.
“Sumele impuse au fost de 1 miliard de lei în prima jumătate a acestui an, față de 1,4 miliarde de lei în primul semestru din 2022. În schimb, au crescut verificările documentare, operaționalizate, de asemenea, prin modificările aduse legislației la finalul lui 2022, pentru a simplifica procesul și a elibera resurse atât pentru contribuabil (controlul nu se mai derulează la sediul contribuabilului, ci la ANAF), cât și pentru instituția de control, care le poate direcționa către lupta cu marea evaziune. Această procedură necesită în continuare o serie de reglaje în implementare, dar, pe termen lung, ne așteptăm la rezultate pozitive”, a mai afirmat Alex Slujitoru.