Mugur Isărescu a afirmat că, în final, BNR va fi condusă de o generaţie mai tânără decât cea din prezent, după cum arată Consiliul de administraţie al BNR din prezent şi propunerile pentru viitorul board.
“Aşa cum arată Consiliul de administraţie din prezent, cel care mai este valid până pe 10 -11 octombrie, ca şi propunerile din faţa dvs este clar că asistăm la o tranziţie a conducerii politicii monetare şi macroprdenţiale din România de la generaţia mai în vârstă pe care o reprezint spre generaţii mai tinere. Procesul a început din 2019 de la fostul consiliu, continuă cu aceste propuneri şi în final cred că BNR va fi condusă de o generaţie mai tânără decât cea din prezent. O anumită continuitate este necesară, şi eu reprezint această continuitate ca şi dnul Georgescu (Florin Georgescu – în prezent prim-viceguvernator al BNR). De ce este nevoie de această continuitate? Nu este nevoie doar de experienţă, este nevoie şi de continuitate în politică. La multe bănci centrale din lume continuitatea este prevăzută de lege, la noi nu, dar schimbările nu se fac dintr-o dată, ci se fac treptat astfel încât nu întreg Consiliul de administraţie să fie schimbat în acelaşi timp. La BNR, unde avem o prevedere simplă privind CA-ul, s-a creat această cutumă să vină şi persoane noi în CA şi să se păstreze şi un număr de persoane vechi.”, a explicat Isărescu.
Dintre candidaţii pentru noul board al BNR, de pe lista celor propuşi conform algoritmului politic, doar guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu a primit întrebări, la care a şi răspuns. Guvernatorul Mugur Isărescu a fost întrebat despre nivelul scăzut al intermedierii financiare din România, sub 30%, despre adopţia monedei euro, situaţia inflaţiei ridicate şi politica fiscală a guvernului.
Ceilalţi candidaţi, votaţi pentru boardul băncii centrale conform algoritmului politic nu şi-au prezentat nici CV-urile şi nici obiectivele. Ei nu au primit întrebări, iar procedura de vot în comisii a fost rapidă.
Candidaturile în nume propriu au fost depuse de: Andrieş Marius Alin, Neamţu Horia Ion, Paul Dan Viorel. Andrieş Marius Alin şi-a retras candidatura, iar Neamţu Horia Ion şi Paul Dan Viorel au avut doar scurte prezentări, fără întrebări.
Voturile primite de Mugur Isărescu în comisiile parlamentare reunite, pentru funcţia de guvernator al BNR – 28 de voturi pentru și 10 abţineri. Leonardo Badea a primit pentru funcţia de prim-viceguvernator al BNR 26 de voturi pentru, și 10 abţineri, Florin Georgescu – 27 de voturi pentru, 10 abţineri, Cosmin Marinescu – 33 voturi pentru, 3 abţineri, Alma Roberta Anastase – 30 voturi pentru, 9 abţineri, Csaba Balint – 36 voturi pentru şi 4 abţineri, Alexandru Nazare – 30 pentru, 11 abţineri, Cristian Popa – 36 voturi pentru, 4 abţineri, Aura Gabriela Socol – 28 pentru şi 10 abţineri,. Ion Horia Neamţu nu a fost votat în comisiile parlamentare reunite pentru funcţia membru al CA al BNR: 2 pentru, 32 abţineri, iar Viorel Dan Paul, de asemenea nu a fost votat în comisii, cu 4 pentru, 35 abţineri.
Mugur Isărescu a declarat că stabilitatea preţurilor este bunul public cel mai de preţ pe care o bancă centrală poate să-l dea societăţii. “Am încercat să readucem stabilitatea preţurilor fără să periclităm stabilitatea financiară. În momentul de faţă o recesiune ar face mult rău situaţiei bugetare. (…) BNR îşi doreşte creşterea veniturilor dar acestea trebuie să ţină pasul cu creşterea productivităţii, altfel aceste venituri mai mari se vor vedea în inflaţie”, a spus Mugur Isărescu.
Intermedierea financiară este la un nivel scăzut, sub 30%, din cauza faptului că firmele multinaţionale se împrumută din străinătate pentru a avea o accesibilitate mai bună la creditare şi dobânzi mai mici. “Totodată, multe din companiile româneşti nu au nivel de capital suficient pentru a se putea credita. Nu putem să forţăm băncile să dea credite, asta ar cauza o criză financiară”, a mai spus guvernatorul BNR. El a mai precizat că politicile monetară şi de macroprudenţialitate par simple, dar sunt complicate.
BNR consideră că nu este fezabilă în acest moment adoptarea monedei euro. Pentru intrarea în zona euro trebuie să corectăm deficitul bugetar la sub 3% şi este important de văzut în ce măsură acest obiectiv va putea fi atins în următorii ani fără intrarea în criză economică.
“În prezent, dezechilibrul principal în România este deficitul fiscal-bugetar, care se reflectă ca o oglindă în deficitul extern. (…) Încercăm să dăm în jos inflaţia fără să creăm recesiune, aceasta a fost în trecut şi va fi şi în viitor”, a mai precizat Mugur Isărescu.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.