Inflația anuală a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie, iar deficitul bugetar din primele șapte luni a fost cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit ministrului interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. El consideră că aceste evoluții arată primele efecte ale măsurilor de corecție fiscală și că următoarea etapă trebuie să fie revenirea încrederii în economie.
Nazare afirmă că scăderea inflației din august este cea mai rapidă din ultimii ani și susține că aceasta nu poate fi explicată doar prin efecte statistice. Potrivit ministrului, o parte din reducere vine din ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut, în timp ce restul este legat de temperarea cererii interne, reducerea deficitului și scăderea costurilor de finanțare.
Datele pentru august arată, de asemenea, o evoluție mai favorabilă a unor componente ale inflației. Fără combustibili, prețurile de consum au scăzut cu 0,08% față de luna precedentă, în timp ce prețurile alimentelor au coborât cu 0,7%. Nazare a remarcat și faptul că legumele și fructele sunt mai ieftine decât în urmă cu un an.
Ministrul spune că principala presiune care a rămas asupra prețurilor vine din piața petrolului. Benzina și motorina sunt singurele categorii cu creșteri de două cifre, în opinia sa, iar România nu poate controla evoluția cotațiilor internaționale. Nazare consideră însă că efectele unor astfel de șocuri externe pot fi absorbite mai ușor de o economie cu dezechilibre interne mai mici.
„Capacitatea unei economii de a absorbi astfel de șocuri depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne”, a transmis ministrul, explicând că acesta a fost unul dintre obiectivele ajustării fiscale începute anul trecut.
În ceea ce privește finanțele publice, Nazare afirmă că deficitul bugetar din primele șapte luni este cu 37% mai mic decât în perioada similară din 2025, în timp ce investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. Ministrul susține că reducerea dezechilibrului s-a făcut fără oprirea investițiilor și consideră că acest lucru este important pentru evoluția economiei pe termen lung.
O problemă importantă rămâne însă costul datoriei publice. Potrivit lui Nazare, aproape jumătate din deficitul bugetar din acest an, echivalentul a aproximativ 3% din PIB, reprezintă plata dobânzilor la datoria acumulată în anii anteriori. El atrage atenția că aceste resurse nu mai pot fi direcționate către spitale, școli sau proiecte de infrastructură.
„Fiecare punct în minus la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte”, a afirmat Nazare.
Ministrul avertizează însă că scăderea inflației nu trebuie confundată cu o revenire a prețurilor la nivelurile de dinaintea valului de scumpiri. O rată anuală de 6,2% rămâne ridicată, iar media inflației din ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, spune el.
Nazare recunoaște că efectele acestor scumpiri se resimt în continuare în gospodării și că pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani nu poate fi recuperată imediat. În opinia sa, veniturile reale își vor reveni cu întârziere față de îmbunătățirea indicatorilor statistici, motiv pentru care ajustarea finanțelor publice trebuie să continue.
„Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele”, a transmis ministrul, care vede dezinflația și reducerea deficitului ca părți ale aceluiași proces.
Următoarea etapă ar trebui, potrivit lui Nazare, să însemne menținerea disciplinei pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor fiscale și schimbarea sursei creșterii economice. Ministrul consideră că România trebuie să se îndepărteze de modelul bazat pe consum finanțat prin datorie și să se bazeze mai mult pe investiții și pe venituri reale.
Nazare spune că dezinflația poate contribui, în timp, la refacerea puterii de cumpărare. Dacă prețurile cresc mai lent, salariile și pensiile își pot recupera treptat valoarea reală, ceea ce ar permite revenirea cererii interne fără recurgerea la deficite și împrumuturi tot mai costisitoare.
„Înlocuim consumul finanțat pe datorie din anii trecuți prin consum susținut de venituri reale, alături de investiții”, a afirmat ministrul.
În același timp, Nazare consideră că România are oportunitatea de a transforma perioada de ajustare într-un punct de relansare, prin investiții în energie, industrie și infrastructură, utilizarea fondurilor europene și dezvoltarea capitalului românesc. El avertizează însă că procesul de corecție nu s-a încheiat și că revenirea la dezechilibrele care au făcut necesară ajustarea fiscală ar anula progresele obținute până acum.
În opinia ministrului, obiectivul final nu este reducerea deficitului în sine, ci crearea condițiilor pentru ca oamenii și companiile să își recapete încrederea și să înceapă din nou să consume, să angajeze și să investească.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
