Consiliul de Administraţie al BNR preferă ca inflaţia să se reducă mai lent, dar fără reveniri, să fie mai înceată, dar mai sigură. Reducerea dobânzii-cheie ar putea să nu fie nici în iulie şi nici în august, după cum a explicat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu
BNR urmăreşte scăderea inflaţiei fără a crea recesiune şi o ajustare mai lentă a inflaţiei, şi mai sigură, fără reveniri, astfel că decizia de reducerea a dobânzii-cheie va veni „la momentul optim, oportun“ şi „în dozajul optim“, în funcţie de evoluţia mai multor factori, potrivit guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Dacă inflaţia din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, ar fi posibilă o ajustare a dobânzii de politică monetară în luna iulie.
În funcţie de evoluţia datelor, este posibil să nu vedem scăderea dobânzi nici în iulie, nici în august. La cea de-a patra şedinţă de politică monetară din 2024, boardul BNR a perseverat în prudenţă şi a menţinut dobânda-cheie la 7%, contrar aşteptărilor analiştilor, care anticipau tăierea dobânzii începând din luna mai. Banca centrală a anticipat presiuni inflaţioniste mai persistente din cauza fiscalităţii şi a creşterii salariilor şi pensiilor.
„Politica BNR este mai degrabă «data dependent». Suntem dependenţi de date, de informaţii, şi nu numai de cele interne, ci şi de cele externe. Preferăm ca inflaţia să vină mai lent în jos, dar fără reveniri. Aceasta este preferinţa noastră: să fie mai înceată, dar mai sigură reducerea inflaţiei. Şi momentul în care Consiliul de Administraţie al BNR, în înţelepciunea lui, luând mai mulţi factori şi ascultând mai multe opinii pentru a lua decizia, va hotărî acest lucru, s-ar putea într-adevăr să nu fie nici iulie şi nici august, mai discutăm. Ne uităm la date. Dacă inflaţia din luna mai care se va publica în luna iunie va fi scăzută, nu cred că membri CA vor fi chiar reticenţi, o să se uite mai cu atenţie la date“, a spus guvernatorul BNR la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei.
BNR analizează momentul optim, oportun, când va lua decizia de a tăia dobânda-cheie. „Gândim momentul optim când vom lua această decizie. Până acum am căutat acea combinaţie de politică monetară privind cu realism şi la ceea ce avem în domeniul politicii fiscale, al politicii guvernamentale, ca să dăm inflaţia în jos, fără a crea recesiune. Am explicat această orientare a politicii monetare, este grea. De regulă, o politică monetară puternică, restrictivă are efecte recesioniste. Noi am spus de mai multe ori în public că pentru România a avea recesiune în condiţiile unui deficit fiscal mare şi care se corectează foarte greu, cum vedeţi, nu este soluţia optimă, dimpotrivă. O recesiune agravează politica fiscală şi, pe cale de consecinţă, are efecte negative asupra inflaţiei“, a mai spus Mugur Isărescu.
Deciziile Consiliului de Administraţie al băncii centrale legate de ajustarea dobânzii sunt luate analizând mai mulţi factori, nu doar evoluţia creditului, situaţia debitorilor, după cum a spus Isărescu. „Pe scurt, când luăm decizia, o luăm atunci când momentul este optim, în dozajul optim și contează şi timpul când este luată, dar şi măsura, respectiv cât de mult coborâm rata dobânzii. Factorii luaţi în considerare sunt mai mulţi, nu doar cei legaţi de evoluţia creditului“, a spus guvernatorul BNR.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în martie 2024 la 6,6%, de la 7,2% în februarie, în principal după încetinirea creşterii preţurilor alimentelor. Astfel, rata anuală a inflaţiei a revenit în martie la nivelul de la finele anului 2023. Traiectoria descendentă a inflaţiei este „neîndoielnică“, potrivit guvernatorului, şi ratele de dobândă vor scădea.
„Când vor scădea? La momentul oportun, când vom avea în vedere toţi factorii, pentru ca rezultatul să fie unul pozitiv. Nu putem spune când şi cu cât. Orientarea noastră este <data dependent>. În deciziile următoare vom depinde foarte mult de informaţiile pe care le va furniza economia“, a susținut Mugur Isărescu.
Avem o traiectorie descendentă a inflaţiei, ceva mai puţin pronunţată decât în proiecţia din februarie, a mai spus sursa citată.
“Deci inflaţia se duce treptat, nu brusc, în jos şi la sfârşitul lui 2025, începutul lui 2026, intră în bandă. Este ceva mai lentă decât am prognozat anterior şi această reducere a inflaţiei headline este determinată în principal de componenta inflaţiei CORE 2 ajustat, ceea ce este bine şi arată că politica monetară funcţionează. Nu o ţinem nici foarte tare strânsă, dar nici nu îi dăm drumul prea tare ca să avem puseuri inflaţioniste. Încercăm acea combinaţie să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Faptul că ajungem în interiorul ţintei este important. Depinde şi de deciziile BNR, când şi cu cât vom reduce dobânda-cheie”, a mai spus Mugur Isărescu.
BNR a revizuit în creştere la 4,9% prognoza de inflaţie pentru sfârşitul anului 2024, comparativ cu 4,7% cât anticipa anterior, inflaţia urmând să ajungă la final de 2025 la 3,5%.
Rata anuală a inflaţiei IPC se menţine pe o traiectorie continuu descendentă, însă ritmul dezinflaţiei este proiectat să încetinească semnificativ, în special în a doua parte a intervalului de prognoză.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania