Parte din definiţia antreprenorului este un optimism solid şi proactiv, calitate de care Mihai Marcu nu pare să ducă lipsă. Mai ales dacă analizăm planurile pe care le are pentru rețeaua de clinici şi spitale fondată de mama sa. De la biroul său din fostul sediu al Rompetrol de pe Calea Victoriei (de altfel, e chiar fostul spațiu de lucru al lui Dinu Patriciu), președintele Consiliului de Administraţie al MedLife anunță că în total, în următorii 3 ani, se vor deschide 13 noi clinici, într-un fel de plan de cucerire a teritoriului, după o strategie aproape militară.
MedLife va deschide anul acesta, înainte de Paşti, două hyperclinici cu câte 20-30 de cabinete medicale la Iaşi si Galaţi, urmate în partea a doua a anului de Constanţa şi Cluj, în iunie şi, respectiv, septembrie, apoi de Craiova către finalul lui 2014. Anul următor, 2015, Piteştiul va beneficia de „o investiţie foarte mare, specială”, spune Marcu, apoi alte clinici vor fi deschise la Ploieşti, Sibiu şi Bacău. În continuare, în 2016 se vor mai inaugura încă patru clinici, la Oradea, Târgu Mureş, Sibiu şi Alba. MedLife, care este deja cel mai mare operator din piaţa privată, mai are în plan pentru următorii ani şi deschiderea de clinici şi puncte de recoltare pentru laboratoare în toate oraşele cu peste 50.000 locuitori.
Trăgând linia, reţeaua a bugetat doar pentru acest an investiţii de patru milioane de euro pentru deschideri. Marcu explică sumele mari prin faptul că spaţiile sunt în general închiriate şi reamenajate. MedLife, care are departament de Mergers&Acquisitions, preferă acum strategia greenfield, care i-a dovedit că este un model de business eficient. Ceea ce nu îi împiedică pe jucătorii mai mici din oraşe să se propună spre cumpărare. Dar Marcu face imediat calculele şi acestea sunt mereu în avantajul său: diferenţa dintre cât l-ar costa o achiziţie şi cât îl costă o nouă deschidere şi acapararea pieţei locale este prea mică. „Atâta vreme cât aşteptarea pentru vânzare este la nivelul actual, pentru mine este mai ieftin să creez, nu să cumpăr. E vorba strict de cerere şi ofertă. Dacă nu eram MedLife, probabil că ar fi fost mai ieftin să cumpăr, dar cel mare are întotdeauna de câştigat, pentru el costurile de intrare într-un oraş sunt mult mai mici”.
Din biroul de preşedinte al Consiliului de Administraţie al unui lider de piaţă, Marcu exclude unul dintre miturile vehiculate în piața serviciilor medicale private – posibilitatea ca acest segment să se apropie de saturație. El se bazează pe notorietatea câștigată ca brand în cei aproape 18 ani de existenţă pe piaţă, dar și pe comparația cu alte țări: „în Franţa, consumul de imagistică pe cap de locuitor este de 5-6 ori mai mare decât în România, deci loc există”, explică el. Probabil că şi reforma din sănătate va ajuta, un posibil efect indirect fiind orientarea mai multor pacienţi către clinicile private. Astfel, Ministerul Sănătăţii va introduce pachetul de servicii de bază, care reduce la minim numărul de consultaţii la care au acces pacienţii în baza contribuţiilor obligatorii la sănătate. Mai mult, apar listele de aşteptare şi este trasat un anumit parcurs de urmat de către pacienţi. Noile limitări ar putea fi în avantajul medicinii private, care până acum s-a bazat considerabil pe abonamentele de sănătate (în special pe cele corporate, oferite de companii angajaţilor lor).
Pentru 2014, MedLife aşteaptă o cifră de afaceri de 81-83 de milioane euro, în creştere cu aproximativ 13%, o distanță destul de mare față de ceilalţi mari jucători de pe piaţa serviciilor medicale private, precum Regina Maria, Medicover sau Sanador. Sanador, deţinut de Doris Andronescu, operează în București un spital multidisciplinar, trei policlinici şi un laborator de analize medicale. Compania estima către sfârşitul anului trecut că va ajunge la afaceri în creştere de 32-33 milioane de euro pentru 2013. Ceilalţi doi mari jucători s-au extins și în ţară: Regina Maria deţine unităţi medicale în cinci oraşe (în afara Bucureştiului), iar Medicover în şase. Regina Maria deţine o reţea de şase spitale şi 18 policlinici în Bucureşti şi în ţară, iar în ultimii ani a investit milioane de euro în extindere. Ultimele date disponibile la Ministerul de Finanţe arătau o cifră de afaceri de 32,7 milioane de euro pentru Centrul Medical Unirea şi Euroclinic Hospitals în 2012. Cât despre Medicover, conducerea grupului estima pentru 2013 afaceri de 50 de milioane de euro.
Mihai Marcu urmăreşte cu atenţie concurenţa, dar cu detaşarea unui operator cu 5.000 de pacienţi plătitori pe zi şi un milion pe an numai în Bucureşti. Ca unul dintre fondatorii Fundației Romanian Business Leaders – un promotor al antreprenoriatului – şi participant într-un program benevol în sprijinul micilor antreprenori, Marcu are însă o perspectivă mai largă. „Pentru operatorii mai mici e greu. Când vii cu medici de la Bucureşti şi echipamente de top, e greu pentru clinicile mici. A început să le fie dificil şi operatorilor medicali din linia a doua, pentru că piaţa se consolidează”. O strategie pe care nu a urmat-o neapărat este cea prin care „unii mizează pe medici de renume, dau procente foarte mari medicilor. Noi nu ne-am plasat în mod special pe această strategie, deşi avem medici renumiţi şi plătiţi foarte bine”, spune Marcu, discursul său trădând experiența sa de vicepreşedinte de bancă.
Afirmă însă că viitorul clinicilor din afara unei reţele va fi specializarea: „nu cred că un operator care nu are anvergură naţională îşi permite să nu mizeze pe servicii de nişă. Doar un gigant din afară care ar investi 200-300 de milioane de euro ar avea şanse. În ţară, spitalele care s-au bazat pe bani de la stat sunt în situaţii dezastruoase”, explică el.
După propriile estimări, operatorul se plasează la o cotă de piaţă între 12-14 % pe România şi probabil 50% în Bucureşti. Singura dificultate pe care pare să o aibă este totala lipsă de predicitibilitate fiscală. „Anul trecut s-a schimbat legislaţia privind decontarea de către Casele de asigurări la spitale de cel puţin 5 ori, cu poziţii partizane pe faţă”, susţine Marcu. Astfel, detaşarea din discursul omului de afaceri dispare când este vorba despre CNAS . „Am făcut în aşa fel încât dinamica noastră să nu se bazeze pe niciun contract cu statul, avem în prezent, doar 5%. Există o comisie paritară la nivelul Casei de Asigurări care decide să dea tuturor operatorilor privaţi aceeaşi cotă, cu câteva excepţii, fără niciun fel de justificare”, spune Marcu. „Alocarea fondurilor publice în domeniul sănătăţii, cel puţin în zona de spitale, este lipsită de transparentă”, adaugă el.
Într-adevăr, domeniul sănătăţii nu a fost cel mai coerent din perspectiva măsurilor luate la nivelul autorităţilor, iar acest lucru s-a reflectat şi în scăderea investiţiilor private. Printre altele, în ianuarie 2013, Ministerul anunţa că avea să interzică spitalelor private să mai acceseze finanţare din fondurile asigurărilor de sănătate. Măsura a fost abandonată în cele din urmă, dar au apărut alte modificări. De pildă, decontările pe care le-ar face Casa Naţională de Asigurări de Sănătate către privat s-au limitat la 5% pe judeţe, însă doar pentru unii jucători. Apoi, direcţia în care merg banii publici este decisă de şefii consiliilor judeţene şi primari, aşa încât politicului i se lasă o putere de decizie considerabilă, iar concurenţa dintre jucătorii privaţi riscă să fie neloială. Dintre lipsurile reformei, absenţa unui control clar asupra banilor a fost principala acuzată.
MedLife a investit până acum aproximativ 80 de milioane de euro în clinici şi spitale, după estimările omului de afaceri, care controlează, alături de familia sa, pachetul majoritar de acţiuni al MedLife, restul fiind împărţit de Société Générale Asset Management şi IFC (divizia de investiţii a Băncii Mondiale).
Peste alţi trei ani, suma se va apropia foarte mult de 100 de milioane, dacă nu chiar va depăşi pragul, deoarece planurile de mai sus sunt sigure pentru Marcu, dar nu sunt singurele. „În cel mai bun caz, poate mai deschidem două-trei clinici multidisciplinare, dacă merge piaţa. Noi nu prea am deviat de la plan. Am avut cifre mai mici în relaţia cu statul, dar în sectorul privat am livrat”, adaugă el. Pe lângă deschideri, MedLife, ca operator cu vechime, mai face investiţii anuale de două-trei milioane de euro pe an pentru actualizarea echipamentelor din clinicile existente. „Aici e ca la telefoane mobile, tehnologia avansează foarte repede şi diferenţele sunt mari între generaţii”, justifică Marcu. Despre investiţii, Marcu spune că, în principiu, majoritatea provin din surse proprii şi că nu mai apelează la credite bancare.
Singurul domeniu de business în care omul de afaceri acceptă pentru moment pierderea este yachtingul, pe care l-a dinamizat însă prin investiţiile făcute în marina Life Harbour, Colegiul Nautic şi showroomul NauticLife. Este vorba despre companii în pierdere, în care investeşte în continuare (şi nu doar din pasiune) şi aşteaptă profit peste 3-4 ani. „Anul trecut vânzarea de ambarcaţiuni mi-a depăşit şi cele mai negre previziuni, dar nu părăsim corabia”.
E o atitudine pe care încearcă să o promoveze şi prin Romanian Business Leaders, acel optimism calculat. „Din păcate, România are un număr foarte mic de antreprenori, deoarece falimentul este perceput ca eşec personal şi final. Dar piaţa e făcută să meargă”.
Aflați ce alte articole mai cuprinde ediția specială “Energia anului 2014”.
Citiți textele integrale în ediția tipărită a revistei, dar și în variantă digitală a revistei din webviewer sau în aplicația de iPad a Forbes România.
