Creșterea poverii fiscale pentru contribuabili este doar începutul de drum spre creșterea și mai mare a taxelor și impozitelor ca pondere din PIB, direcția fiind apropierea de media europeană, care este de circa 40% din PIB.
Mihaela Mitroi, Managing Partener GTA Tax, explică în emisiunea Reinventarea României, organizată de Forbes România de ce este util ca modificările să fie cunoscute din timp de contribuabili, astfel încât aceștia să se poată adapta și să își poată aloca resursele.
“De mai mulți ani promovez ideea că modificările trebuie cunoscute cu suficient timp înainte, astfel încât contribuabilii să se poată adapta și să își poată aloca resursele. Și dau de exemplu Marea Britanie, unde modificările se anunță din timp. Recent în 2022, a fost anunțată o modificare în domeniul digital, pentru PFA-uri. A fost anunțată în 2022 și a intrat în vigoare în 2024. Au făcut reformă pentru impozitul, pe venit pe care au anunțat-o în 2005 și au implementat-o după trei ani. La fel și în Germania – trei ani pentru reformă, și la fel și în Spania și în Franța. Deci, în toate țările vorbim de o durată de timp suficientă, astfel încât contribuabilul să aibă timp să se pregătească. În România, contribuabilii nu pot să se adapteze, pentru că nu au timp”, a spus Mihaela Mitroi, Managing Partener GTA Tax, în emisiunea Reinventarea României, organizată de Forbes România.
Mihaelei Mitroi îi place modelul de lucru al guvernului Marii Britanii, pentru că vine cu soluții de consultare publică, care ajută mediul de afaceri.
“Și vă dau un exemplu – au documente de consultare și primul document de consultare al lor este green papers. Este un document în care prezintă opțiuni, propuneri de politică, este o etapă incipientă, în care se discută opțiunile, înainte să se decidă ceva. După acest green paper, există un white paper, realizat pe baza feedback-ului de la primul document. Sunt documente de consultare tot mai avansate, referitoare la politica care se propune, la modificările existente. Există apoi consultation paper – pentru un subiect fiscal anume și există impact assessment. Iar noi ne plângem în România că nu avem studii de impact pe modificările fiscale. Există discussion document, care conține tot felul de probleme și soluții potențiale, fără să reprezinte propuneri definitive. Ceea ce vreau să spun este faptul că acesta este un exemplu din UK, apropos de documentele de consultare publică existente pentru mediul de afaceri. Dar în toate țările civilizate, și mă refer la cele europene, pentru că studiez Uniunea Europeană, nu se pot implementa măsuri fiscale fără să fie emise în spațiul public documente de consultanță, cu cel puțin 12-24 de luni și asta se întâmplă în toate țările europene”, mai spune Mihaela Mitroi.
Mai multe noutăți au apărut în peisajul fiscal național, cu aplicabilitate din acest an. Digitalizarea serviciilor fiscale din România cu cele șase sisteme informatice de interes strategic național, care ar urma să asigure sustenabilitatea financiară pentru statul român: e-Factura, e-Transport, e-Sigiliu, e-SAF-T, e-Case de marcat și e-TVA. Antreprenorii s-au dat peste cap pentru a se conforma.
“Din punctul meu de vedere este greșit să le implementeze pe toate în același timp, pentru că asta creează, de asemenea, un efort extraordinar pentru mediul de afaceri. Este extrem de dificil să poți să faci și e-SAF-T și e-Factura, și e-Transport și e-sigiliu, toate în același timp. Dacă ne uităm iarăși, în comparație cu alte țări, toate aceste sisteme – aplicate mai devreme decât noi, căci nu sunt întârziați ca noi, toate aceste țări le-au implementat în timp, nu pe toate odată. Este imposibil pentru un contribuabil să poată și îndeosebi, mă refer la companiile mici și mijlocii, să țină pasul cu toate aceste sisteme noi. Mai mult decât atât, sunt multe țări care nu au implementat încă e-Factura. Noi am implementat-o. Dacă ne uităm, în multe țări europene, e-Factura este implementat in sistemul B2G, business to government, nu și în cadrul business to business – B2B sau business to consumar – B2C. Nu sunt implementate și au decis implementarea cu întârziere. Sigur că noi am implementat-o pentru că este o măsură de combatere a evaziunii fiscale. O putem înțelege, dar haideți să vedem cum implementăm. Hai să nu ne le aruncăm pe toate odată. Sigur că am beneficiat de bani și de aceea le-am implementat pe toate. Dar haideți să ne uităm și la mediul de afaceri. Ei ce fac…”, a atras atenția Mihaela Mitroi.
Neintroducerea acestor servicii atrage o serie de sancțiuni, care sunt considerate înfiorătoare pentru mediul de afaceri.
“La e-Factura, știm foarte bine că este 15% din valoarea facturii, dar în alte țări, totuși, aceste sancțiuni sunt limitate la o anumită sumă, annual sau trimestrial, ș.a.m.d., astfel încât să fie, cât de cât, suportabile. Dacă adunăm toate costurile și toate aceste eforturi pentru implementarea soluțiilor digitale, ajungem la concluzia că mediul de afaceri este împovărat”, a subliniat Mihaela Mitroi.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania