Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Membrii CA al BNR au decis în unanimitate să mențină dobânda de politică monetară la 2,25% pe an, dar evoluția inflației indică acumularea de presiuni inflaționiste

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25%, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,25% și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25%, se scrie în minuta ședinței de politică monetară din 4 aprilie 2018.
Raport-Inflatie-BNR-15-mai-2017DSC_2899x

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, la 8% pe an.

Membrii CA al BNR prezenți la ședință sunt: Guvernatorul Mugur Isărescu, preşedinte al CA al BNR; Florin Georgescu, vicepreşedinte al CA și prim-viceguvernator al BNR; Eugen Nicolăescu, membru al CA și viceguvernator al BNR; Liviu Voinea, membru al CA și viceguvernator al BNR; Marin Dinu, membru al CA; Daniel Dăianu, membru al CA; Gheorghe Gherghina, membru al CA; Ágnes Nagy, membru al CA; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al CA.

În plus, membrii Consiliului au convenit că, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, astfel încât să fie protejată stabilitatea financiară, „esențiale sunt dozajul și cadența ajustării ratei dobânzii de politică monetară și mersul ratelor dobânzilor de pe piața monetară”.

„S-a considerat că actualul context justifică o menținere a ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de acum. S-au făcut referiri și la ritmul incert de redresare a investițiilor în acest an – condiționat inclusiv de realizarea programului de atragere a fondurilor europene -, precum și la noile inițiative legislative vizând sectorul bancar, cu potențial impact advers asupra activității de creditare și a mecanismelor de soluționare a creditelor neperformante, dar și asupra transmisiei monetare, a percepţiei investitorilor şi a primei de risc suveran”, se subliniază în minuta ședinței de politică monetară din 4 aprilie.

Evoluția indică acumularea progresivă de presiuni inflaționiste

Analizând comportamentul recent al inflației, membrii Consiliului au notat că, la sfârșitul anului trecut, rata anuală a inflaţiei a fost de 3,32%, adică în intervalul de variație al țintei de 2,5%, plus/minus 1 punct procentual. Aceasta a crescut la 4,32%, în ianuarie, și la 4,72% în februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar ușor sub nivelul prognozat.

S-a arătat că ascensiunea a fost determinată prioritar de factorii pe partea ofertei și s-au punctat contribuțiile aduse de efectele de bază asociate reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte și taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, dar și de majorările recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale și energiei termice, precum și de creșterea prețului combustibililor, pe fondul măririi cotațiilor petrolului”, se mai subliniază în minuta citată.

Membrii Consiliului au remarcat și aportul adus de factorii fundamentali, în condițiile în care rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat și-a accelerat creșterea inclusiv față de cea mai recentă prognoză, urcând la 2,9% în februarie, de la 2,4% în decembrie.

„Evoluția indică acumularea progresivă de presiuni inflaționiste pe partea cererii și pe cea a costurilor, în contextul poziției ciclice avansate a economiei și al condițiilor tensionate de pe piața muncii. Au fost semnalate și influențele cursului de schimb leu/euro – reflectate mai cu seamă de dinamica prețurilor serviciilor –, precum și cele posibil venite din efecte indirecte ale creșterii prețurilor combustibililor și utilităților, având ca indiciu continuarea ajustării ascendente a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. Indicativă pentru creșterea presiunilor inflaționiste a fost considerată și accentuarea recentă a trendului ascendent al dinamicii anuale a prețurilor de producție din industrie pentru piața internă pe segmentul bunurilor de uz curent”, se scrie în minuta ședinței de politică monetară din 4 aprilie 2018.

BNR anticipează o ușoară scădere a creșterii economice din primul semestru al acestui an, din cauza reducerii consumului. Eventual, politica monetară va fi ajustată și prin alte pârghii decât dobânda de politică monetară

De asemenea, reprezentanții Băncii Centrale au remarcat că noile evaluări privind creșterea economică pe orizontul scurt de timp anticipează continuarea decelerării expansiunii economice în primul semestru al al anului curent, însă în condițiile unei reintensificări a dinamicii ei trimestriale în trimestrul întâi și ale unei diminuări marginale în intervalul următor.

BNR: oferta limitată de forţă de muncă poate restrânge extinderea producției și să stimuleze automatizarea producției

În plus, membrii CA al BNR au apreciat că oferta limitată de forţă de muncă poate constrânge extinderea producției și să stimuleze automatizarea acesteia, potrivit minutei privind cea mai recentă ședință de politică monetară, cea din 4 aprilie, în care s-a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an.

Transmisia efectelor asupra pieței a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă

În urma discuțiilor privind evoluțiile de pe piața financiară, membrii Consiliului au apreciat că, în primul trimestru al acestui an, condițiile monetare au continuat să-și atenueze caracterul acomodativ.

Astfel, au fost evidențiate creșterea ușoară a mediei cotațiilor relevante ale pieței monetare comparativ cu precedentele trei luni, precum și relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb al leului în a doua parte a intervalului, în contextul unor influențe externe coroborate cu diferențialul crescut al ratei dobânzii față de cele prevalente în plan european și regional.

S-a remarcat și ecartul ușor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi și cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parțial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil și pe fondul excedentului substanțial de lichiditate de pe piața monetară, care este însă în mare parte tranzitoriu. S-a considerat că transmisia efectelor asupra pieței a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă”, se punctează în minuta citată.

În ședința din 8 ianuarie, membrii CA al BNR au decis creșterea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 1,75%, cât era începând cu mai 2015, iar în cea din 7 februarie au stabilit-o la 2,25% pe an.

Rata anuală a inflației ar putea cunoaște o creștere marginală

Membrii Consiliului au observat, totodată, că dinamica anuală nominală a creditului acordat sectorului privat s-a menținut pe ansamblul perioadei ianuarie-februarie la nivelul mediei trimestrului al patrulea al anului trecut, creșterea fiind susținută exclusiv de componenta în lei, a cărei pondere în total s-a majorat la finele intervalului la 62,9%. Unii membri ai Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat, de 5,6%, s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă. În interpretarea acestei evoluții trebuie avut în vedere și faptul că o parte din economie se finanțează direct din exterior, în conformitate cu logica de funcționare a pieței unice.

În ceea ce privește evoluțiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că noile date și evaluări arată că rata anuală a inflației ar putea cunoaște o creștere marginală și apoi să se plafoneze pe parcursul a câteva luni deasupra intervalului țintei. S-a observat că perspectiva este în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflației din februarie 2018, care anticipează scăderea ulterioară și revenirea ratei anuale a inflației la limita superioară a intervalului țintei spre finalul anului curent, urmată de coborârea ei graduală în 2019 până la 3,1 la sută în decembrie”, arată estimările din minuta ședinței de politică monetară din 4 aprilie.

Unii membri ai Consiliului au subliniat caracterul temporar al puseului inflaționist aflat în desfășurare, atribuibil factorilor pe partea ofertei, ale căror efecte se vor epuiza, începând cu ultimul trimestru al acestui an.

„Influențe mai importante se anticipează a genera creșterile tarifelor energiei electrice, gazelor naturale și energiei termice, precum și dinamica prețului combustibililor, în condițiile unor cotații crescute ale petrolului și ale reintroducerii supraaccizei la carburanți. Influențe semnificative provin și din evoluția așteptată a prețurilor LFO (n.red. – prețurile alimentare volatile), inclusiv pe fondul recentelor condiții climaterice nefavorabile, precum și din majorările aplicate prețului produselor din tutun. În acest context au fost evidențiate însă și riscurile induse de incertitudinile privind evoluția viitoare a prețurilor administrate și a celor volatile, în condițiile în care o eventuală materializare a celor în sens ascendent la adresa perspectivei inflației ar fi de natură să reamplifice riscul de dezancorare a anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu”, se subliniază în minuta citată.

Din perspectiva mediului extern, s-au menționat persistența inflației scăzute în zona euro și în alte țări din UE, în pofida unei expansiuni economice robuste, precum și conduita probabilă a politicilor monetare ale băncilor centrale majore. O relevanță aparte, din perspectiva evoluțiilor de pe piața financiară internă, s-a atribuit abordării Băncii Central Europe și celei a băncilor centrale din regiune, potrivit documentului citat.

În acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanța unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esențial inclusiv din perspectiva evitării unei supraîmpovărări a politicii monetare și a prevenirii unor efecte indezirabile în economie”, se mai precizează în minuta ședinței de politică monetară din 4 aprilie.

În această ședință, s-au evidențiat și riscurile la adresa perspectivei creșterii economice în zona euro și la nivel global venite din posibila escaladare a protecționismului comercial și din evoluția, inclusiv pe acest fond, a prețurilor diferitelor clase de active financiare și a cursului de schimb euro/dolar.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii