Premierul italian Giorgia Meloni evită controversele fiscale de la Bruxelles. Primul proiect de buget făcut de aceasta, care urmează a fi discutat luni, țintește un deficit de 4.5% în PIB pentru 2023, adică peste tradiționalul plafon de 3% acceptat de UE.
Regulile fiscale ale UE au fost suspendate de la începutul pandemiei și estimarea prezentată de Meloni, cu doar un punct procentual peste cea alocată de Mario Draghi, nu pare prea agresivă pentru Italia, care are un nivel foarte ridicat al datoriilor.
Majoritatea împrumuturilor pe care le va face Italia în anul viitor vor fi îndreptate spre criza energiei, care a costat anul acesta 75 de miliarde.
Roma planifică de asemenea să împrăștie câteva “cadouri electorale”, traduse printr-o plafonare la 15% a taxelor pe care le vor avea de plată liberii profesioniști sau muncitorii care câștigă anual până la 85,000 de euro, sau printr-o schemă de pensioare anticipată pentru aproximativ 48,000 de muncitori.
Ambele măsuri sunt departe de promisiunile nerealiste pe care Meloni și aliații ei le-au făcut înainte de alegeri. Cel mai probabil că Roma va limita impactul bugetului prin extinderea taxelor pentru companiile din domeniul energiei.
Se pare că Meloni a învățat rapid că a provoca schimbări majore pe piețele de capital, așa cum a făcut Marea Britanie în luna septembrie, nu este deloc o acțiune înțeleaptă.