Într-o lume în care stresul face tot mai multe victime, industria anxietății ia amploare, fie că vorbim de accesorii terapeutice precum jucăriile, cărțile de colorat cu mandale ori păturile ponderale (bazate pe principiul că presiunea exercitată de cele aproape zece kilograme, cât cântărește pătura, ar ajuta la stimularea producției de serotonină), produse cosmetice cu CBD și uleiuri esențiale, dispozitive de wellness precum lămpile sau difuzoarele de arome și, nu în ultimul rând, tehnologie, începând cu brățările/ceasurile inteligente, căștile speciale și până la aplicațiile de meditație pentru ochelari VR sau cele pentru telefon. Acestea din urmă reprezintă o categorie care, potrivit estimărilor specialiștilor, va atinge la nivel mondial cifra de 4,2 miliarde de dolari până în 2027. Calculele includ efectele globale ale pandemiei de Covid-19, când nevoia oamenilor de a face față cumva stresului, anxietății ori depresiei a căpătat proporții, iar meditația via smartphone a constituit, se pare, una dintre opțiunile cele mai la îndemână.
În mare, meditația este o practică de wellness care se concentrează pe conștientizare și atenție pentru atingerea echilibrului interior. Deși practica are legături cu mai multe învățături religioase din diferite culturi străvechi, meditația se referă mai puțin la credință și mai mult la conectarea cu sinele. Nu este o știință exactă și, în principiu, nu există un mod corect ori eronat de a medita, dar necesită îndrumare – în mod tradițional, de la mentori, „guru” etc. Sunt consemnate mai multe tipuri de practici de meditație (mindfulness – bazată pe învățăturile budiste, spirituală – de inspirație religios-orientală, focalizată – se folosesc cele cinci simțuri, mantra – se folosesc sunete repetitive pentru a curăța mintea etc.).
Mult mai actuală, meditația „mobilă”, în care o voce îți spune în căștile conectate la telefon ce să faci pentru a te relaxa, pare să-și merite și ea locul printre practicile consacrate, dacă ne luăm după numărul de descărcări înregistrate de principalii actori din piața de „aplicații pentru sănătate mintală” în anul de debut al pandemiei: potrivit unui raport al companiei Sensor Tower, cele mai importante 10 aplicații de sănătate mintală în limba engleză din lume înregistrau în total 2 milioane de noi descărcări în aprilie 2020 comparativ cu luna ianuarie a aceluiași an, ajungând la aproape 10 milioane de downloaduri.
Două dintre cele mai populare aplicații, regăsite în telefoanele multora dintre noi, sunt în fruntea acestui clasament: Calm raporta 3,9 milioane de descărcări în aprilie, în timp ce Headspace declara 1,5 milioane de descărcări. O altă aplicație, mai puțin cunoscută, Relax: Master Your Destiny, a crescut cu 218% de la începutul anului 2020, acumulând aproape 400.000 de descărcări în aprilie, luna în care aproape toată planeta a intrat în lockdown. Vorbim despre aplicații gratuite în momentul descărcării, dar care necesită achiziții pe parcurs, pentru a putea beneficia de toate opțiunile disponibile. De asemenea, există posibilitatea unor abonamente lunare ori anuale, sau chiar pe viață (aplicația Calm oferă acest privilegiu pentru 400 de dolari).
Numărul celor care meditează cu ajutorul telefonului este, așadar, destul de mare pentru ca această metodă să fie luată în considerare; până și vedetele par să-i fi dat o șansă: actorul din „Free Guy”, Ryan Reynolds, a dezvăluit, la un moment dat, că suferă de anxietate: „Am anxietate, am avut întotdeauna…”, spunea el de curând, „am ajuns în adâncurile capătului mai întunecat al spectrului, ceea ce nu este deloc distractiv”. Când a fost întrebat cum își gestionează starea în momentele stresante, Reynolds a spus că este unul dintre cei peste 15 milioane de oameni care au descărcat aplicația de meditație ghidată Headspace.
Dacă a fost sau nu vorba de una dintre celebrele colaborări brand-vedetă, nu e prea clar, însă un studiu experimental efectuat pe un eșantion al utilizatorilor acestei aplicații a raportat un grad redus de depresie și emoții pozitive sporite după utilizarea timp de 10 zile.
Dar într-o mare de aplicații de toate felurile, din care peste 2.500 sunt pentru meditație, cam ce te-ar putea determina să descarci și să folosești una care-ți spune să respiri adânc (doh!), îți ține prelegeri, te învață să adormi (eventual, pe fondul șoaptelor lui Harry Styles acompaniate în surdină de un pian sau ascultând vocile unor celebrități precum Idris Elba, Nicole Kidman, Zoë Kravitz, Lucy Liu, Cillian Murphy ori Keanu Reeves)?
În primul rând, apăsând pe butonul de download, e un semn clar că îți conștientizezi nevoia (sau măcar îți satisfaci o curiozitate). Apoi, pentru mulți dintre noi, e infinit mai ușor să apelezi la o formă de terapie în intimitate, mai curând decât să te deschizi cuiva.
În plus, o aplicație nu-ți răpește din timpul prețios pentru te deplasa undeva pentru clase de mindfulness sau alte forme de terapie, ci mai degrabă te ajută să-l valorifici mai bine, umplând timpii morți în cel mai util mod. Și avantajele nu se opresc aici. Ar mai fi și modul în care tehnologia abordează meditația. Calm a reușit performanța de astăzi făcând meditația simplă, prietenoasă, accesibilă și doar vag spirituală, concentrându-se pe conținut simplu, care nu necesită explicații suplimentare ori indicații de specialitate, iar recent a produs un serial de adormit adulții pentru HBO Max.
Headspace, aplicația care și-a lansat suplimentar și propriul serial pe Netflix, în care oferă o perspectivă animată și prietenoasă asupra beneficiilor meditației, ilustrând diferite situații și tehnicile de meditație sub forma unor desene animate, include numeroase opțiuni de meditație pentru începători sau avansați, permițând configurarea unui program relativ personalizat de meditație.
Totuși, când spui „meditație” și „smartphone”, n-ai cum să nu sesizezi elefantul din încăpere. Dependența de ecranul tactil e o problemă reală, un furnizor major de stres și anxietate. Un studiu efectuat înainte de pandemie pe un eșantion de 11.000 de persoane a scos la iveală faptul că oamenii petrec în medie trei ore și 15 minute cu ochii în telefon, în vreme ce alte date din 2019 arată că ne verificam telefonul de vreo 58 de ori pe zi, adică aproape din sfert în sfert de oră. În era Covid-19, cifrele au crescut cu 20-30% per total, timpul de ecran ajungând chiar să se dubleze în cazul anumitor categorii de vârste. Și dacă lucrurile stau așa, se poate aplica oare principiul „cui pe cui scoate”?
Potrivit specialiștilor, meditația – fie ea și digitală – poate vindeca „boala” aceasta, deoarece susține conștientizarea, care poate însemna inclusiv o mai bună gestionare a relației cu ecranul. În plus, aplicațiile de acest gen nu încurajează interacțiunea cu ecranul, fiind mai degrabă audio și foarte rar vizuală.
Tamara Levitt, autor și voce pentru meditații ghidate disponibile în aplicația Calm, crede că meditația, indiferent de modul în care este livrată, poate produce rezultate puternice. „Conceptul de mindfulness este actul de a acorda atenție momentului prezent”, spune ea. Oamenii au probleme cu stresul și anxietatea, pentru că a rămâne prezent se poate dovedi dificil. „Mintea noastră este deseori în viitor, îngrijorându-se pentru ceva ce se va întâmpla sau va reflecta despre trecut”, spune Levitt. Însă „meditația ne poate aduce înapoi în momentul în care ne aflăm”. Concentrarea pe tehnici de respirație, mai spune ea, este fundamentală, întrucât respirația ne ancorează atenția. „Ne luptăm cu anxietatea pentru că mintea noastră este plină de gânduri înfricoșătoare. Mindfulness ne poate menține în prezent, unde ne găsim liniștea.”
Trebuie doar să-i dai o șansă – pentru că nu o dată am auzit verdictul „prostii” atunci când am adus vorba de asta cuiva. Pentru astfel de sceptici, o serie de studii au demonstrat că meditația chiar poate scădea tensiunea arterială și nivelul de cortizol, îmbunătățind, în același timp, starea de spirit și reducând incidența anxietății și depresiei. Alte studii au observat că meditația poate avea efect asupra capacității de concentrare și o îmbunătățire a funcțiilor cognitive, printre altele.
Cu toate acestea, meditația nu este un panaceu, deci aplicațiile de meditație cu siguranță nu sunt. De altfel, mulți utilizatori au renunțat să le folosească la scurt timp după descărcare, observă Emily Lindsay, psiholog în cadrul Universității din Pittsburgh. Cercetătorii nu pot încă spune cu siguranță cât de mult timp ar trebui să petreacă o persoană meditând pentru a profita de beneficiile practicii – din nou, indiferent sub ce formă ar fi aceasta livrată. Ba, mai mult, unii se arată destul de sceptici în ceea ce privește beneficiile aplicațiilor folosite în locul terapiei specializate: „Aplicațiile de meditare prin mindfulness pot fi utile pentru unii oameni, dar pentru alții, atunci când nu se simt bine, folosirea acestor aplicații sau simpla încercare de a medita poate fi destul de dificilă”, spune dr. Kym Jenkins, președintele Royal Australian & New Zealand College of Psychiatrists.
„Aplicațiile de acest fel nu înlocuiesc îngrijirea medicală de specialitate”, completează aceasta, accentuând importanța consultării unui psihiatru ori psiholog. Cu toate acestea, specialiștii nu neagă aportul meditației virtuale, tot mai mulți terapeuți din întreaga lume recomandă clienților lor folosirea acestor aplicații în afara orelor de terapie, considerând că acestea pot „oferi o modalitate mai structurată de a practica meditația zilnică prescrisă”, crede dr. Melissa Keogh, psiholog clinician.
Nu în ultimul rând, există îngrijorarea că a practica meditația prin intermediul smartphone-ului ar putea oferi o experiență superficială. „Multe dintre aceste aplicații doar ne ghidează în direcția meditației și atât”, spune Lindsay. Nu există un sistem de feedback imediat care să explice de ce trebuie să faci ceea ce ți se cere, cum ți-ar putea fi de ajutor și cum să folosești aceste abilități în viața de zi cu zi atunci când te confrunți cu situații de stres, episoade de anxietate etc.
Apoi, dacă notificările obișnuite – telefon, mailuri, cele câteva aplicații mesagerie, calendar și multe altele – nu sunt oprite pe durata folosirii aplicației pentru meditație, scopul său ar fi cu siguranță dificil de atins. Cât despre limitele acestor aplicații, nu va dura mult până când tehnologia ne va uimi din nou.