În perioada 11 – 15 mai 2026, monitorizarea realizată de mediaTRUST România a înregistrat peste 6.200 de materiale despre Summit-ul B9 de la București apărute în presa din România, cu un reach estimat de 74,8 milioane de contacte potențiale.
Comunicarea despre cel de-al 11-lea Summit al Formatului Bucureşti 9 (B9) a fost dominată de mediul online, portalurile de știri concentrând 56% din totalul materialelor (3.462 de articole).
Televiziunea și rețelele sociale au completat tabloul, cu 846 de materiale TV și 824 de postări pe Facebook, posturile de radio au contribuit cu 458 de materiale, urmate de comentariile la articolele online (153) și conținut video (135). Celelalte canale, precum X, Instagram, presă scrisă, bloguri, forumuri și podcasturi, au înregistrat sub o sută de materiale fiecare.
Interesul presei a atins vârful pe 13 mai, ziua desfășurării Summitului, cu 2.804 materiale înregistrate într-o singură zi. În zilele premergătoare, acoperirea a crescut progresiv, de la 760 de materiale pe 11 mai la 1.302 pe 12 mai, reflectând anticiparea evenimentului în spațiul mediatic. După Summit, interesul s-a menținut constant, cu 975 de materiale pe 14 mai și 365 pe 15 mai.
Din analiza titlurilor online și de presă scrisă, reiese că Summitul B9 a fost tratat în presă mai ales din perspectiva securității regionale și a contextului de război din Ucraina. Cele mai multe materiale pun accent pe amenințarea Rusiei, pe relația cu NATO și pe rolul României în cadrul alianței.
Titlurile plasează în mod firesc Summitul B9 în legătură directă cu Nicușor Dan, președintele României, în calitatea sa de gazdă a evenimentului („Nicușor Dan găzduiește Summitul B9”, „Președintele României, la finalul Summitului B9”). Prezența frecventă în acoperirea mediatică a unor lideri internaționali precum Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, Karol Nawrocki, președintele Poloniei, Mark Rutte, secretarul general al NATO sau Donald Trump, președintele Statelor Unite, confirmă că reuniunea de la București a fost percepută ca un eveniment de primă importanță pe agenda de securitate europeană.
O altă observație importantă este dramatizarea discursului mediatic, numeroase titluri folosind formulări emoționale de tipul: „miză uriașă”, „decizii cruciale care vor schimba soarta lumii”, „moment tensionat”.
Totodată, presa conectează Summitul B9 la agenda politică internă. Unele titluri mută atenția de la dimensiunea internațională spre implicațiile interne, folosind reuniunea ca reper temporal pentru decizii politice așteptate după încheierea acesteia („Guvernul României, în așteptare!”), în timp ce altele reflectă interesul publicului larg față de semnificația evenimentului („Ce așteaptă românii înaintea Summitului B9″).
Pe lângă componenta politică și de securitate, presa a acordat atenție și zonei de protocol și imagine asociate Summitului. Mirabela Grădinaru și Olena Zelenska, primele doamne ale României și Ucrainei, au constituit un subiect de interes distinct în acoperirea mediatică, cu accent pe mesajele publice și componenta diplomatică soft.
De asemenea, Summitul a generat și un unghi de interes practic, dincolo de agenda politică. O parte din articole au menționat traficul îngreunat și măsurile speciale de securitate din București, reflectând interesul presei pentru efectele concrete ale evenimentului asupra orașului și locuitorilor lui. Un moment aparte a fost vizita președintelui Poloniei, Karol Nawrocki, la Rezervația naturală de urși de la Zărnești, unde a adoptat simbolic un urs pe nume Batyr.
Din datele monitorizării rezultă:
- Summitul B9 a generat o acoperire mediatică de amploare, peste 6.200 de articole, susținută pe toată durata perioadei monitorizate și nu concentrată într-un singur moment.
- Mediul online a dominat comunicarea, portalurile de știri acoperind singure aproape 60% din totalul materialelor.
- Vârful de vizibilitate din 13 mai reflectă un interes editorial clar în jurul zilei Summitului, dar care s-a menținut și în zilele următoare.
- Analiza titlurilor online si din presa tipărită arată că mass-media a tratat evenimentul preponderent din perspectiva securității regionale, cu accent pe contextul războiului din Ucraina și pe relația României cu NATO.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
