FacebookTwitterLinkedIn

Cum se pot asigura  familiile proprietare  de eficienţa transferului

Pentru a preveni problemele transferului, una dintre soluţii ar fi profesionalizarea afacerii, adică  încredinţarea managementului unui profesionist din afara familiei.  Antreprenorii români se dovedesc conştienţi de această necesitate: studiul PwC de anul acesta arată că 40% dintre respondenţi consideră că profesionalizarea va fi una dintre provocările principale în următorii cinci ani, în timp ce, în ediţia din 2012, această nevoie a fost  menţionată de un procent mult mai mic. În acelaşi timp, aceasta trebuie însoţită şi de o „profesionalizare“ a raporturilor familiei cu compania. În Europa de Vest şi nu numai, acest lucru se face prin planuri de transfer bine puse la punct cu (zeci de) ani înainte, prin intermediul unor „constituţii de familie“ sau al unor consilieri specializaţi.  Şi, pentru a dovedi încă o dată importanţa procesului, uneori, chiar băncile se implică şi au un rol consultativ în aceste probleme.  „Dacă mă ocup de administrarea averii unei familii timp de 7-10 ani, iar aceasta ajunge la momentul când trebuie să decidă transferul, nu pot să mă dezic de această problemă. În schimb, pot să îi recomand un consilier specializat sau un contact al altui client care a trecut deja prin asta”, spune Iordan Parfenie, de la Bank Gutmann.  Cu atât mai mult cu cât banca austriacă este ea însăşi o afacere de familie, membră a reţelei mondiale Family Business Network.

Parfenie dă exemplul unui consilier de family business pe care l-a cunoscut: un avocat care a lucrat timp de 40 de ani cu afaceri de familie  ştie toate persoanele potrivite din punct de vedere juridic, corporate sau bancar. „El are şi un rol de psiholog, într-un fel, deoarece 90% din problemele transferului ţin de latura emoţională şi de dinamica familiei, însă psihologia sa se bazează pe ştiinţă şi experienţă”, spune bancherul.

Cât despre „constituţia familiei”, ea poate fi la fel de necesară într-o familie mică, precum într-o familie de 1.500 de membri, cum este cea a fondatorului Humanic (producătorul de pantofi). În afacerile care implică familia, problemele care pot apărea sunt extrem de variate şi delicate: de pildă, moştenitorul care se căsătoreşte cu o urmaşă a familiei ce deţine un business concurent. Aceste probleme trebuie anticipate, iar rolul constituţiei familiei este de a „stabili relaţia dintre business şi familie şi a  cuprinde mecanisme de reglementare  pentru ca relaţiile să nu aibă impact asupra afacerii”, explică Alexandru Lupea, EY. O altă regulă care ar putea fi prevăzută este aceea ca un tânăr membru al familiei să treacă printr-o experienţă în altă firmă (şi să fie promovat) înainte de a intra în afacerea familiei sale.  Acest lucru ar reprezenta o validare a succesorului în faţa angajaţilor şi nu numai.

Toate acestea rămân deocamdată la stadiul de posibilitate în România. Dar, pe de altă parte, ca ţară avem  şi avantaje care provin din lipsa experienţei cu acest gen de transfer: procesul de succesiune în sine este mai puţin complicat decât în alte ţări  din punct de vedere legislativ. „Impozitele sunt mai mici, prevederile mai puţin complexe”, explică Lupea.