Autorităţile române analizează posibilitatea comasării cererilor de plată din PNRR, o măsură care ar ajuta la o gestionare mai eficientă a procesului şi ar da mai mult timp pentru jaloanele cele mai dificile sau cu risc de neimplementare, susţine ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş.
“Implementarea PNRR este testul nostru de maturitate administrativă şi economică. Este pentru noi momentul în care trebuie să arătăm că nu avem voie să ne împiedicăm de birocraţie, de întârzieri sau de lipsa de asumare. În contextul discuţiilor intense cu Comisia Europeană de zilele acestea privind implementarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, concluzia este că trebuie să acţionăm ferm şi rapid pentru a maximiza absorbţia fondurilor şi a evita blocajele administrative”, a scris ministrul miercuri, pe pagina sa de Facebook, potrivit Agerpres.
Acesta a precizat că a discutat o serie de obiective esenţiale cu reprezentanţii Comisiei Europene, primul fiind mutarea proiectelor care au un ritm de implementare bun din segmentul de împrumut în cel de grant.
“Nu putem accepta ca România să rămână cu granturi necheltuite şi să acumuleze împrumuturi pe care le puteam evita. Avem nevoie de o absorbţie inteligentă, care să maximizeze beneficiile pentru economie şi pentru cetăţeni”, a explicat Boloş.
Un alt obiectiv vizează eficienţa în utilizarea fondurilor în contextul în care, în multe cazuri, valoarea contractată a unui grant sau a unui împrumut este mai mică decât suma bugetată iniţial, ceea ce înseamnă că sunt bani disponibili care trebuie realocaţi. În aceste condiţii, banii vor merge cu prioritate către alte programe. De asemenea, se are în vedere direcţionarea de fonduri suplimentare către digitalizarea mediului de afaceri.
“Al treilea obiectiv este reprogramarea termenelor de implementare pentru investiţii, astfel încât să evităm penalităţile. Mutarea termenelor către sfârşitul perioadei de implementare a PNRR ne oferă mai mult timp pentru finalizarea proiectelor, reducând astfel riscul de a pierde bani din cauza întârzierilor. Dacă nu luăm această măsură, riscăm ca unele investiţii să fie invalidate doar pentru că nu au fost gata la timp, ceea ce ar însemna o pierdere majoră pentru România”, a subliniat şeful MIPE.
Al patrulea obiectiv este revizuirea ţintelor asumate acolo unde există riscuri evidente de neimplementare. Ministrul a oferit şi un exemplu în acest sens, arătând că, dacă în planul iniţial era prevăzută eficientizarea energetică a 5.000 de şcoli, dar realitatea arată că se pot finaliza doar 2.000, atunci trebuie să ajustate aşteptările şi asumate obiective realiste.
El a reamintit că suma totală pusă în joc de UE prin acest mecanism este de peste 28 miliarde euro, 14,9 miliarde euro împrumuturi, 13,6 miliarde euro granturi.