Ministerul Apărării Naţionale a anunţat miercuri că a fost informat cu privire la redimensionarea unei părţi a trupelor americane dislocate pe Flancul Estic al NATO, ca parte din procesul de reevaluare a posturii globale a forţelor militare ale SUA.
Printre elementele brigăzii ce urmează să înceteze rotaţiile în Europa se menţionează şi forţe destinate României, amplasate la baza de la Mihail Kogălniceanu, potrivit unui comunicat al Ministerului.
În comunicatul MApN se precizează că ”decizia era aşteptată, România aflându-se în contact permanent cu partenerul strategic american. Redimensionarea forţelor SUA reprezintă un efect al noilor priorităţi ale administraţiei prezidenţiale, anunţate încă din luna februarie. Decizia a avut în vedere şi faptul că NATO şi-a consolidat prezenţa şi activitatea pe Flancul Estic, ceea ce permite Statelor Unite să îşi ajusteze postura militară în regiune. Decizia americană este de sistare a rotirii în Europa a unei brigăzi care deţinea elemente în mai multe state NATO”.
Ministerul adaugă că aproximativ o mie de militari americani vor rămâne dislocaţi în continuare pe teritoriul ţării noastre, “contribuind la descurajarea oricăror ameninţări şi reprezentând în continuare o garanţie a angajamentului SUA pentru securitatea regională”.
Efectivele americane rămân neschimbate la bazele de la Deveselu şi Câmpia Turzii, singura modificare urmând a se produce la baza de la Mihail Kogălniceanu, unde nu va mai fi dislocată o brigadă rotaţională, a anunţat ministrul Apărării, Ionuţ Moşteanu.
Statele Unite vor retrage o parte dintre trupele dislocate pe Flancul Estic al NATO, urmând ca în cele trei baze din România să rămână în jur de 1.000 de militari, notează Agerpres.
“Efectivele americane de la Deveselu şi Câmpia Turzii rămân neschimbate. Singura modificare este la Mihail Kogălniceanu, unde acea brigadă rotaţională, care venea, pleca, nu o să mai stea aici. Chiar în acest moment, nu este aici. De aproximativ o lună de zile, au plecat la exerciţii. Erau cam 1.200 -1.500 de militari în acea brigadă. La Kogălniceanu rămân cei care erau în grupul de luptă aerian şi diverse trupe”, a spus Moşteanu.
Întrebat de jurnalişti dacă este un regres din punct de vedere al securităţii acest anunţ al retragerii militarilor americani, Moşteanu a răspuns: “Aş fi vrut să nu fie aşa”.
“Fiecare ţară – cămaşa e întotdeauna mai aproape de corp decât haina – îşi stabileşte propria strategie. Aliaţii americani au anunţat de la începutul anului că se vor uita mai atent către Indo-Pacific, ţinând cont că Europa, în ultimii ani, a înţeles acest semnal de alarmă venit odată cu izbucnirea războiului din Ucraina şi a început să investească mai mult în propriile armate şi înzestrarea propriilor armate. Cum ar veni şi simplu spus – Europa a decis să-şi ia soarta apărării în propriile mâini. Este un lucru predictibil, pe care îl aşteptam cu toţii şi, de aici încolo, va trebui să continuăm să investim în Armata Română”, a afirmat Moşteanu.
Răspunzând unei alte întrebări, ministrul a spus că a aflat luni de anunţul părţii americane.
De asemenea, el a anunţat că România nu îşi va schimba strategia de apărare.
Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, a transmis un mesaj pe pagina de Facebook a Ambasadei americane la București: ”În cadrul NATO, aliați precum România demonstrează o capacitate și o responsabilitate sporite. De peste 20 de ani, România
, în calitate de aliat NATO, colaborează constant cu Statele Unite
pentru a îndeplini obiectivele comune de apărare. Acest parteneriat este mai puternic ca niciodată. Statele Unite rămân angajate față de România – ca aliat de încredere al NATO, partener strategic vital și motor al securității în Europa. Prezența noastră solidă și angajamentul durabil față de Europa rămân neclintite, inclusiv sprijinul acordat misiunii Eastern Sentry.”
*Știre în curs de actualizare
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.