Cautare




, Staff

https://www.facebook.com/forbesromania https://twitter.com/ForbesRo

500 miliardari |
|

Lorand Szarvadi – 500 Miliardari Ediția 2011

Lorand Szarvadi.jpg
Nume: Lorand Szarvadi Avere: 24-26 de milioane de euro Varsta: 44 de ani Resedinta: Covasna Domeniu/Companie: Retail, imobiliare turism  

Lorand Szarvadi, cofondatorul şi directorul executiv al retailerului de electronice, electrocasnice şi produse IT Domo, are biroul la etajul al nouălea (şi ultimul, de altfel) al unui complex de birouri din cartierul bucureştean Pipera. Perspectiva pe care o are de la geamurile largi ale biroului său este relaxantă. Vede nordul Bucureştiului de sus, de parcă s-ar afla în avion. Chiar şi detaliile inestetice – acoperişuri prăfuite sau câmpuri părăginite – de acolo, de sus, se văd altfel, mai frumos. Ultimele luni au semănat însă prea puţin cu o călătorie cu avionul pentru Szarvadi. Şi nici următoarelele şase luni nu vor fi mai liniştite.

Compania pe care a fondat-o în 1994 împreună cu Ferenc Hegedus şi pe care a vândut-o, în două etape, către fondurile de investiţii RAEF şi Trans Balkan Investments (fostul Equest Investments Balkans) este din nou de vânzare. Capital Partners, consultantul pe fuziuni şi achiziţii al actualului acţionar majoritar – Trans Balkan Investments – a trimis o prezentare (teaser) a companiei mediului investiţional pentru a selecta ulterior cele mai bune oferte. Întregul proces ar urma să se încheie anul acesta, iar Lorand Szarvadi crede că el va face cea mai bună ofertă pentru a răscumpăra firma pe care a fondat-o în urmă cu 17 ani. Cum directorul executiv al Domo nu dispune de suficiente lichidităţi pentru a răscumpăra de unul singur firma care i-a oferit cele mai mari satisfacţii, acesta ar putea apela la un fond de investiţii interesat de piaţa de electro-retail din România.

Lorand Szarvadi a cedat controlul Domo în 2007, împreună cu Hegedus, către fondul Trans Balkan, pentru 50 de milioane de euro. Cei doi au vândut astfel 50% din acţiunile companiei. Alături de ei, şi-a vândut participaţia de 25% şi fondul de investiţii RAEF, prezent în firmă din 2004, astfel încât noul acţionar majoritar a ajuns să controleze 75% din Domo. Această tranzacţie a coincis cu fuziunea dintre Domo şi un retailer similar din Bulgaria, Technomarket, aflat tot în portofoliul Trans Balkan. În urma acestei mişcări, Szarvadi alături de asociatul său Ferenc Hegedus au devenit acţionari cu 13% din entitatea nou creată, TechnomarketDomo, cu vânzări anuale de aproximativ 500 de milioane de euro.

Vara trecută, Lorand Szarvadi şi Nikolai Kitov, fondatorul Technomarket, au făcut o ofertă pentru răscumpărarea celor două companii de la acţionarul majoritar, fondul Trans Balkan. A urmat o nouă ofertă, a cărei valoare Szarvadi preferă să o ţină secretă, moment în care fondulde investiţii şi-a dat seama că ar putea obţine un preţ mai bun dacă ar lua în calcul şi alţi investitori. Dar de ce ar vrea un director executiv să răscumpere o companie care activează pe o piaţă în continuă scădere, după ce iniţial reuşise un exit de succes chiar înainte de izbucnirea crizei? Deşi piaţa de retail electrocasnic s-a prăbuşit cu 35% în 2009, primul an de criză, iar jucători precum Altex sau Flamingo s-au confruntat cu datorii mari şi cazuri de insolvenţă, Domo-ul condus de Lorand Szarvadi a reuşit să se menţină pe linia de plutire.

Compania nu a dus-o foarte rău în ultimii trei ani: în 2009, veniturile companiei au scăzut cu doar 15% până la 170 de milioane de euro, iar anul trecut a avut o uşoară creştere. Tocmai aceasta e problema. Szarvadi şi-ar fi dorit ca Domo să o ducă foarte bine. El crede că firma avea toate datele să fie acum cu mult înaintea competiţiei. Dacă Altex şi Flanco intrau în criză îndatorate şi neprofitabile, Domo avea rezerve de cash de peste 20 de milioane de euro şi datorii bancare scăzute. Moderaţia şi claritatea conceptului au fost dintotdeauna pilonii strategiei de dezvoltare a Domo. Şi nici faptul că acum cota de piaţă a electro-retailerului a crescut la 28%, de la 20% în 2007 – CEO-ul crede că aceasta s-ar putea duce până la 30% –, nu este menit să-l mulţumească. Putem spune că vede în companie un potenţial pe care cei de la Trans Balkan nu ştiu să-l exploateze.

În acest moment, acţionarul majoritar Trans Balkan se află în imposibilitatea de a plăti o datorie restantă către principalul său investitor (Fondul Suveran al Omanului) în valoare de 17 milioane de euro, gajată cu toată participaţia de 61,8% din TechnomarketDomo. Este o datorie pe care fondul a luat-o pentru a-şi finanţa un împrumut către Raiffeisen. Şi când vânzătorul este strâns cu uşa, e uşor de bănuit că Lorand Szarvadi şi bulgarul Nikolai Kitov speră să-şi răscumpere companiile pe care le-au fondat (Technomarket şi Domo ar urma să redevină companii independente) cu o sumă mai mică decât cea încasată la vânzare. Şi aici nu e vorba doar de o negociere pe poziţii de forţă. Valoarea intrinsecă a companiilor a fost afectată de criză. Chiar dacă Domo şi-a păstrat relativ constante vânzările, profitabilitatea operaţională (EBITDA) şi multiplii de EBITDA – cele două ingrediente de bază în evaluarea unei companii – s-au depreciat.

Cel mai probabil, Szarvadi, împreună cu Hegedus, ar putea răscumpăra cu mai puţin de 30 de milioane de euro cele 75% din Domo, pentru care Trans Balkan a plătit acum patru ani 62,5 milioane de euro. Ar fi o afacere bună pentru miliardar. Există o mare tentaţie pentru fondatorii care pot să-şi răscumpere companiile pentru o treime din banii încasaţi anterior.Szarvadi și asociatul său Ferenc Hegedus au însă o problemă: lipsa lichidităţilor. Cei doi au investit grosul banilor obţinuţi din deal-ul din 2007 într-un teren din apropierea Bucureştiului, în localitatea Săbăreni, a cărui valoare a scăzut mult. De aceea, Szarvadi s-a aliat deja cu un alt fond de investiţii, al cărui nume nu doreşte să-l facă public. O altă piedică în calea tranzacţiei este intenţia Trans Balkan de a obţine circa 40 de milioane de euro pentru acţiunile din Domo, sumă semnificativ mai mare decât cea pe care Szarvadi şi fondul partener ar fi dispuşi să o plătească. Dacă antreprenorul nu ar fi investit o sumă considerabilă (aproximativ 25 de milioane de euro) în terenul din Săbăreni, altele ar fi fost coordonatele negocierii dintre el şi fondul de investiţii şi, cine ştie, poate că tranzacţia ar fi fost încheiată de mult.

Vezi care era averea lui Lorand Szarvadi în 2010

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii