FacebookTwitterLinkedIn

În noiembrie „turneul” din acest an FORBES ROMÂNIA BEST CITIES FOR BUSINESS continuă cu orașul Brașov, ca o încununare a întregii activități Forbes de susținere a comunității de business din țară. Aflăm care sunt oportunitățile mediului de afaceri de la reprezentanții administrației publice și ai comunității de business din Brașov. 

Situat în inima țării, Brașovul este cel mai îndrăgit oraș pentru peisajele sale naturale și poziționarea strategică.Este un amestec unic de istorie, cultură și inovație și îmbină armonios tradiționalul cu modernul. Brașovul se profilează ca un potențial hub economic și cultural în regiunea sa și se deschide către un viitor promițător, ancorat în dezvoltare și sustenabilitate.

Iată principalele declarații ale speakerilor:

ALLEN COLIBAN, Primar Municipiul Braşov

O comunitate puternică este o comunitatte care are un  mediu de afaceri puternic și fericit. Doar așa putem construi prosperitate, locuri de muncă și un viitor pentru copiii noștri. Ce facem noi la nivel local pentru asta? În cei 3 ani, care au trecut precum 3 zile am făcut ce faceți și dumneavoastră în business: planificare, gestionarea resurselor, dimensionarea resurselor, căutare de fonduri.

În 3 ani am triplat valoarea finanțărilor nerambursabile și numărul proiectelor. Avem aproximativ 70 de proiecte cu finanțare europeană și majoritatea sunt proiecte mari de care Brașovul are nevoie, proiecte de infrastructură medicală, educațională, inclusiv infrastructură sportivă și culturală.

Atragerea fondurilor produce un efect în cascadă. Având investiții la nivel local, avem o economie mai solidă și vom avea și angajatori și forță de muncă.

Cel mai important dintre proiecte este noul proiect de campus dual. Avem la Brașov a doua ediție a celei mai mari conferințe pe tema educației duale. Este pepiniera de specialiști de care mediul economic și industrial cu precădere are nevoie.

Creștem învățământul dual în colaborare cu dumneavoastră – cu mediul de afaceri german și cu mediul de afaceri francez cu Universitatea și cu Camera de Comerț. Avem un consorțiu regional format pentru acest proiect, care are un buget de 20 de milioane de euro – cea mai importantă investiție din Regiunea Centru în învățământul dual.

Suntem în faza în care căutam o nouă formă de colaborare și de prezentare, inclusiv internațională cu mediul de afaceri. Am început de anul trecut să fim prezenți la târguri de investiții. Am avut un stand propriu la Expo Real. Anul acesta doar două orașe din România – Cluj Napoca și Brașov au avut o astfel de reprezentare, prin care vrem să spunem Europei poveștile dumneavoastră. Vrem să contribuim cu platformele prin care promovăm businessurile locale și sunteți invitați să fiți co-expozanți în stand.

De curând m-am întors de la cel mai mare expoziție europeană pe Smart City, organizată la Barcelona unde am văzut cum fac alte municipălități din Vest reprezentarea firmelor.

Toate discuțiile pe care le am la nivel internațional se orientează spre disponibilitatea forței de muncă și vorbim despre faptul că avem cea mai mare universitate din Regiunea Centru, avem exemple de bune practici pe învățământul dual și despre calitatea învățământului brașovean în ansamblu. Suntem întrebați despre calitatea vieții și Brașovul este un oraș în care foarte mulți români aleg să se mute. Ne mândrim cu acest lucru și  sunt bine veniți cu toții.

Avem elemenete care țin de mobilitate și dezvoltarea orașului pe termen mediu și lung și sustenabilitate.

Putem vorbi despre cum poate municipalitatea să ajute afacerile. Brașovul este deschis pentru business și este unul dintre cele mai bune orașe.

CIPRIAN STERPU, Vicepreședinte Consiliul Județean Brașov

Județul Brașov are următoarele caracteristici statistice: este principalul județ turistic al României, favorabil vizitării în toate cele 4 anotimpuri. Este frumos și vara și iarna, este fascinant toamna și superb primăvara. Dacă adăugăm și noul obiectiv –Aeroportul Brașov – suntem interesanți pentru români. La întrebările sociologice despre unde ați vrea să vă faceți un concediu în România, primul răspuns este Brașov.

Brașovul este cel mai urbanizat judet, 70% din populația județului nostru locuiește în mediul urban. Este important, pentru că atunci când locuiești într-o zonă puternic urbanizată ai și condiții de trai mult mai bune decât cele din mediul rural.

Brașov este pe locul III, la nivelul anului 2022, ca pol de creștere economică, după București și Constanța, și pe locul IV la nivelul de calitate a vieții, iar speranța de viață este de 77 de ani în Județul Brașov, peste media națională.

Brașov este locul V la salarii în România, cu 4.000 lei net – salariul mediu și pe locul IV la investiții străine directe în România.

Știm că mai avem de lucru la infrastructură, poate vom trăi împreună momentul în care cele trei mari autostrăzi se vor uni în triungiul format între Cristian, Ghimbav și Brașov, respectiv autostrăzile care vor veni dinspre Sibiu, Bacău și Comarnic.

Brașovul are reputația unui județ magnet al României. În perioada 2011-2021, 100.000 de români s-au mutat la Brașov. Iată că după ce am avut o scădere demografică înfiorătoare în anii 90 și apoi în anii 2000, pentru că am avut o zonă puternic industrializată iată că ne ridicăm.

Poza momentului – Explorând economia Transilvaniei și în special a Județuluii Brașov am vrut să aflăm care sunt sectoarele tradiționale care au susținut economia și care sunt noile industrii ce impulsionează dezvoltarea regiunii. În domeniul investițiilor și provocărilor am vrut să aflăm ce oferă Brașovul pentru a atrage investițiile și care sunt provocările cu care se confruntă investitorii în peisajul economic local.

Când vine vorba de dezvoltare urbană am vrut să aflăm cum se aliniază Brașovul la standardele unui oraș modern și sustenabil, oferind locuitorilor o viață de calitate prin infrastructură, spații verzi, transport public, digitalizare și proiecte culturale. Cât despre așteptări și redeschidere am vrut să știm cum percep autoritățile și mediul de afaceri din Brașov redeschiderea economică într-o perioadă de instabilitate economică și socială și cum se conturează viitorul economic al Brașovului prin ochii principalilor actori economici locali.

DINU MAZILU, Director Zonal Retail BCR

Lucrurile bune care s-au întâmplat au cântărit mai mult decât cele rele. Vorbind despre poza momentului, în Brașov, ceea ce vedem este întradevăr o migrație internă și o pot certifica din numărul creditelor ipotecare, pe care BCR le acordă în Brașov și care s-au dublat. Iar proporția clienților care vin din alte județe și cumpără proprietăți imobiliare în Brașov este în creștere de la trimestru la trimesctru.

De asemenea, numărul companiilor nou înfiintate este în creștere. Și aici cifra este dublă.

Rolul băncilor este să susțină această creștere sustenbilă a mediului de afaceri prin soluții personalizate, la care clienții să ajungă prin propria planificare.

În BCR ne concentrăm pe educație financiară și antreprenorilă, astfel încât companiile să își poată dezvolta o capacitate de a-și planifica activitatea în mod sustenabil pentru câți mai mulți ani.

Concluzia mea este că lucrurile în Brașov arată bine și ar putea arăta și mai bine.

Există o deschidere foarte mare pentru educația financiară. Sunt lecții de educație financiară pe care le facem zilnic, începând cu copiii de la grădiniță până la oameni de orice vârste.

Acum 5 ani lansam George, platforma noastră de internet banking, iar drumul parcurs în cei 5 ani nu a fost fi anticipat. Am ajuns să avem de la 150.000 de clienți care foloseau internet banking înainte de George, la 1,4 milioane de clenți activi în George. Creșterea va continua.

90% din conturile de persoane fizice sunt deschise pe flux digital, 85% din creditele negarantate pe care le acordăm se acordă pe flux digital, iar din acestea jumătate sunt  acordate pe un flux digital neasistat – clientul singur intră pe telefon și își ia credit.

Susținem clienții cu consultanță personalizată, pentru sănătatea financiară a clienților și creșterea nivelului de trai, pentru că dintr-un nivel bun de trai face parte și planificarea financiară.

Bankingul nu înseamnă doar creditare, ci înseamnă și asigurări, investiții, pensii, asigurarea viitorului financiar. Ceea ce duce la relaxare, creșterea eficienței în muncă, o mai bună viață de familie.

CRISTINA DINCĂ, Director Sales Affidea România

Este important pentru noi Brașovul, pentru că aici s-au pus bazele imagisticii în domenul medical. În 1997 a fost adus primul computer tomograf. Suntem pe piața locală de 25 de ani. 2023 a fost un an bun pentru noi. În toți cei 25 de ani am investit foarte mult în aparatura medicală, avem aparatură de ultimă generație de tip CT, RMN, MAMO, ECO, DEXA, scintigrafie, oferim servicii integrate prin imagistică și consultații.

Este o mândrie pentru noi să spunem că în Brașov se află inima departamentului de analize medicale.

Susținem economia locală prin servicii medicale.

Brașovul este în continuare de mare interes pentru noi. Suntem într-o perioadă în care se fac multe tranzacții. Avem 49 de centre la nivel național și nu ne-am propus să ne oprim aici.

Brașovul este interesant pentru noi și nu întâmplător avem call center-ul stabilit aici, care reprezintă best practices pentru cele 15 țări Affidea.

Prin tehnolgia implementată suntem clinici paperless, scurtăm foarte mult timpul completării formularelor solicitate de autorități. Avem peste 400 de tablete, prin care colectăm feedback de la pacienți pe care le prelucrăm.

Suntem la zi cu nevoile locale iar atunci când investitorii aleg o zonă se uită și la zona medicală atunci când vor să facă investiții.

Dezvoltăm prevenția pentru creșterea calității vieții.

CRISTINA COMȘA, Regional Corporate Sales Manager Orange Business

Pregătirea infrastructurii Orange este realizată pentru 700.000 de locuitori. Investim în continuu, dezvoltăm  și inovăm. Divizia de Business se ocupă de marile companii.

Cu 23 de ani în urmă, primul meu client a fost domnul Tiberiu Roth, CEO Hiperdia, care m-a întrebat de ce insist să lucrez cu el. Și i-am spus că l-am văzut cu o viziune foarte diferită față de alți oameni iar când am văzut idea dumnealui de a face imagistică și de a crea clinici private, mi-am dorit ca într-o zi dacă sunt pacient, prin soluțiile pe care eu le vând să poată cere părerea unor specialiști  de oriunde din lume, prin soluții video de calitate. Iată că tehnologia a avansat foarte mult și am ajuns să facem asta și suntem parteneri cu Afideea astăzi.

Soluțiile noastre vă ajută în momentul în care lucrați cu băncile pentru ca de acasă să vă faceți plățile.

Suntem atât operator cât și integrator, cu 800 de experți în domeniu. Suntem parteneri pe Smart City și primul oraș Smart City este Alba Iulia care a dat trendul în Romnia, după care a urmat București, Iași, iar la Brașov avem soluții implementate, măsurăm calitatea aerului, avem wifi în autobuzele electrice și mai este loc de digitalizare pe partea de IMM-uri.

Colaborăm cu Agenția Metropolitană cu care am pus în aplicare o soluție futuristă pentru analiza datelor pentru eficientizarea transportului în comun.

Avem Orange Fab, care este un accelerator de startup-uri, în care Orange are 50 de startup-uri care sunt ajutate să crească. Unul dintre ele  a pornit de la Brașov și  este listată la Bruselles și a realizat prima soluție ajutat de noi.

Vă invit pe toți să fiți deschiși și să discutați orice problemă, pentru că  o putem transforma într-o soluție viabilă.

La București există deschidere mai mare pentru soluțiile inovatoare. Suntem într-o discuție pentru o soluție pentru managementul derulării contractelor și arhivării documentelor.

La Brașov am discutat mult cu oamenii în ultimii 7 ani, iar după ce la București majoritatea au această soluție și la Brașov există deschidere.

Ce e diferit la Brașov – aici oamenii sunt foarte serioși.

Sperăm să deschidem un laborator 5G și la Brașov, după București și Iași, în care să testem soluții și tehnologie 5G pentru nevoile brașovenilor.

O schimbare care ar duce la creșterea caității vieții cred că este urmărirea proiectelor și reamintirea taskurilor către cetățeni. De când suntem mai mulți și de culturi diferite observăm diferențele. Brașovenii sunt disciplinați, iar cei 100.000 noi veniți nu sunt obișnuiți cu aceeași disciplină și sfatul meu este să le reamintim acest lucru cetățenilor.

Din perspectiva Orange am fost foarte încântanțj că există deschidere și îl felicit pe domnul primar pentu munca sa.

FLORIN UNGUREANU, Director Comercial Regional First Bank

Acopăr o zonă mai mare, în care intră inclusiv Clujul. Dacă la Cluj vorbim doar de IT și real estate, care dacă se prebușesc lasă Clujul cu o mare problemă, la Brașov am observant  o foarte mare diversificare a activităților. În Brașov, numărul de antreprenori raportat la numărul de locuitori este cel mai mare din regiune.

Vreau să vă felicit că în Brașov, sectorul industrial, în special de producție este foarte bine dezvoltat, iar producția din punctul meu de vedere este unul dintre sectoarele cel mai greu de administrat și poate cel mai puțin susținut de autorități.

Brașovul nu este doar un oraș turistic. Este o diversificare pe care nu am întâlnit-o în alte orașe pe care le am în coordonare.

Ca bancă, lucrăm mult la recâștigarea încrederii, suntem deschiși la personalizare și la adaptare după nevoile clienților. Cred că după pandemie ne-am schimbat foarte mult și am ajuns la această deschidere.

Digitalizarea este un obiectiv pe care ar trebui să îl aibă toate companiile. Motoul băncii este digital with a human tach pentru că dacă anumite operațiuni se pot digitaliza există operațiuni care necesită o abordare umană.

Noi am investit în egală măsură și în oamenii și în digitalizare. Am reușit să integrăm o interfață  cu Registrul Comerțului astfel încât putem  intermedia online deschiderea unei companii.

Avem soluțiile pentru fiecare companie.

Pentru a crește calitatea vieții, proiectele trebuie finalizate. Sunt multe fonduri europene cu parte din sume nerambursabile. Brașovul  a făcut un aeroport, Clujul vrea să facă un metrou dar este un risc foarte mare dacă nu insistați pentru cele trei autostrăzi. Ne dezvoltăm în interior și rămânem izolați și degeaba creștem aici. Cred că cea mai importantă este infrastructura.  

Brașov – Hub de inovație

Am încercat să aflăm cum pot fi maximizate colaborările dintre sectorul public, cel academic și mediul de afaceri pentru a propulsa Brașovul ca lider în cercetare și dezvoltare.Am vrut să știm cum poate Brașovul să surmonteze obstacolele infrastructurale și să devină un magnet pentru investițiile naționale și internationale, cum poate să dezvolte și să rețină talentele, colaborând strâns cu instituțiile academice și inițiativele de formare profesională și care sunt experiențele și viziunile investitorilor și liderilor de afaceri care au ales deja Brașovul ca destinație.

În domeniul Iinovației în IT am întrebatdacăeste Brașovul pregătit să devină un centru de inovație și producție în industria IT, dezvoltând parcuri tehnologice și ecosisteme pentru startup-uri iar în domeniul afacerilor de viitor amdiscutat despre emergența noilor sectoare, provocările și strategiile pentru consolidarea poziției Brașovului ca oraș de top pentru afaceri în România.

ADRIAN NECHITA, Director Regional Corporații Brașov Raiffeisen Bank

Sunt foarte multe avantaje pe care le are Brașovul: densitatea populație. așezarea geografică, potențialul economic și turistic,  inclusiv tradiția pe care o are în diverse domenii din inginerie din construcții, producția industrială și construcția de mașini. 

Ne propunem să fim parte din această dezvoltare și avem diverse programe. O parte sunt finanțate din surse proprii, iar o altă parte din programe ale instituțiilor europene, ceea ce ne ajută să avem soluții de finanțare eficiente.

Avem un acord recent cu Fondul European de Investiții, prin care, în baza unei garanții de 400 milioane de euro pe care o primim o dăm mai departe prin finanțări pentru IMM-uri șii corporații, ceea ce se traduce prin  credite cu facilități,care vor fi mai ușor de accesat iar partea de preț va fi mult îmbunătățită.

Pentru startup-uri avem programul Factory by Raiffeisen care ajută afacerile la inceput, cu maxim 50.000 de euro. Avem 400 de startap-uri finanțate și suma acordată este de 15 milioane de euro.

Piața IT are o pondere de 9% în PIB, sunt 170.000 de persoane implicate în piața de IT și mai mult de 10.000 de persoane sunt în Brașov.

Parteneriatele public private sunt la un nivel foarte bun, ceea ce mă face optimist.

Rata de default este cea mai mica la Brașov, companiile de care mă ocup sunt companii de peste 5 milione de euro. În 2022 am vut o creștere de 15% față de 2021, care s-a menținut și în acest an.

Sunt proiecte în Brașov, avem solicitări pentru susținerea diverselor proiecte și sunt unele dintre cele mai bune din țară.

În ceea ce privește potențialul încă nefructificat, este loc de creștere pe toate domeniile.

Dacă până acum ne uitam la un client și vedeam efectele în economie, vom fi nevoiți pe viitor să folosim un rating ESG. Va conta cum se raportează corporația la tot ce tine de ESG.

Din acest an avem abordarea Banking 1:1 prin care oferim clienților soluții personalizate.

NICOLETA MANOLE, Administrator PalletBiz Romania

Infrastructura este mereu o provovare dar găsim și noi oportunități. Ne orientăm spre modalități alternative de transport și este în trend limitarea transportului rutier și limitarea celui feroviar.

Tehnologic nu putem evita evoluția tehnologică chiar și în domeniul nostru al producerii ambalajelor de lemn.

Am decis în 2020 să investim peste 4 milioane de euro în parcul industrial din Prejmer.

Pentru noi urmează o perioadă foarte interesantă. Am investit foarte mult în tehnologie și anul acesta finalizăm implementarea acestui proiect. Suntem curioși să vedem cum putem produce ambalaje din lemn cu roboți, cum putem implementa noile tehnologii în producția de ambalaje din lemn, ceea ce este o premieră în România.  Cu roboții industriali, eficiența este mult mai mare.

Avem provocări, ca în orice industrie, important este să vedem pe termen lung oportunitățile.

Partea de sustenabilitate este foarte importantă și faptul că băncile se implică ne bucură.

Vrem să devenim lider de piață în următorii 5 ani în domeniul ambalagjelor din lemn, fiind unici producători în România de rame de lemn. Ne propunem locul III în Europa și vrem să venim în întâmpinarea clienților pentru a le oferi ambalajele de care au nevoie.

IONUȚ SABADAC, VP Merchant Solutions tbi bank

Expertiza noastră este să ajutăm comercianții mici și medii să-și crească vânzările, indiferent de domeniul de activitate. Am investit în ultimii 3 ani în Brașov 25 de milioane de euro. Dacă în urmă cu 3 ani colaboram cu cca 20 de companii, avem astăzi peste 300 de parteneri. Comparativ cu alte orașe mari, creșterile sunt mult mai accelerate aici și există o deschidere foarte mare.

Pentru 2024, bugetele alocate sunt dintre cele mai mari din țară.

Rata de neplată este cea mai mică din țară la Brașov.

Industria medicală este o oportunitate și mă refer la stomatologie, chirurgie plastică și apartură medicală. Vrem să ajutăm clinicile stomatologice din Brașov să își crească vânzările cu soluțiile noastre de plată.

Există oportunitate pe zona online. Sunt peste 1.500 de comerciați care au un business online și pe care vrem să îi ajutăm să își îmbunătățească modaitățile de plată.

În următorii doi ani dorim să ne dezvoltăm și în orașele satelit din jurul Brașovului.

MARIUS JUNCANARIU, Director general DS Smith Zărnești

Aș sumariza lecțiile businessului de până acum, ale fabricii de hârtie din Zărnești. Din 1853 producem hârtie și avem o experiență vastă.  Eu m-am alăturat echipei în 2018 și vă pot spune multe povești de success și multe proiecte care vor crea povești de success în viitor.

Am avut susținerea autorităților, iar când am venit ca investitor în Județul Brașov și am achiziționat fabrica de hârtie ne-am făcut un plan de afaceri, care viza mai multe direcții de dezvoltare.

Ne-am axat pe oameni și formarea profesională, pe protecția oamenilor și a muncii, pe eficiență și performanță, sustenabilitate, ne axăm foarte mult pe creștere. Suntem o companie listată la bursă și dorim performanță financiară și operațională.

Ne-am axat pe sustenabilitate și facem pași spre producerea hârtiei cu amprentă scăzută de carbon, până în 2050 neutră din punct de vedere emisii.

Nu am putea face toate astea fără suportul comunității, autorităților, al angajaților nostri și al instituțiilor financiare.

Recent am inaugurat o stație de epurare care ne ajută să diminuăm impactul asupra mediului și să creștem producția de hârtie cu 45%. Considerăm tranziția către economia verde foarte importantă, pentru că va face diferența pe piață. Dacă nu găsim resurse să facem tranziția, nu vom mai fi competitivi și ne vom pierde clienții.

Încercăm să ne creem talente și să îi menținem, suntem deschiși să susținem mediul academic pentru a crea inovație, pentru a crea lucrări de dizertație, doctorat sau stagii de practică, rezolvând anumite probleme practice care pot ajuta industria.

Încercăm să dezvoltăm și spiritul antreprenorial al studenților pentru a reține talente și îi sprijinim în practică.

Ar putea funcționa și mai bine dacă am alinia nevoile pieței cu programele de cercetare – inovare din mediul economic și împreună să creem proiecte cu plus valoare și soluții inovative în economie.

E important să dezvoltăm și o strategie de comunicare a instituțiilor academice cu mediul exterior.

Din punct de vedere al sustenabilității, deja suntem în întârziere. Împreună cu primăria putem face o strategie la nivel de țară pentru a atinge zero emisii în 2050 și ar trebui să ne apucăm de lucru.

Avem planuri de creștere, vrem să deschidem încă o linie de fabricație a hârtiei închisă în 2020 și vrem să producem hârtie cu amprentă de carbom scăzută. Vrem să creștem performanța, și să atragem tinerii să vină în fabrică. Considerăm Brașovul un loc propice.

CRISTIANA DECA – CEO & Co-Founder Decalex

În Brașov avem mulți clienți în zona turismului. Vedem o deschidere foarte mare spre inovație. Sunte multe startup-uri în zona Brașovului și se vede că sunt foarte serioși, mai mult decât în alte zone. Pun preț pe securizarea informațiilor lor. Războiul tipic pentru era în care trăim este războiul cibernetic. Vă dau un exmplu de acum câțiva ani, când un virus a fost infiltrat de Guvernul Rus în Ucraina în toate sistemele, pe o perioadă de 6 luni, virus care le-a blocat toate sistemele.

Brașovul și Clujul sunt două zone pe care ar trebui să le luăm exemple de urmat, mai ales în Sud. Mă refer la București, unde acest parteneriat public privat nu este atât de bine pus la punct. Politehnica este o excepție datorată trendului. Aici și la Cluj, acest parteneriat este pe toate planurile și în industriile grele.

Doar cu educație poți avea o piață pregătită pentru ceea ce vrei să tehnologizezi. Ar trebui un echilibru între abilitățile noilor generații și ce se vrea implementat în afaceri și ceea ce poate suporta piața.

Am auzit pe cineva spunând că este sigur de o decizie luată pentru că l-a întrebat pe Chat GPT. Este un exemplu că acel om nu este pregătit, este o problemă de educație.

Standardul de ESG este un standard care la apariție este politic și mediul de business trebuie să aplice cu atenție și echilibru astfel de standarde politice în afaceri și antreprenoriat.

Cred că standardele de sustenabilitate și de depoluare ar trebui să fie folosite pentru oameni nu contra lor, nu trebuie să devină o povară pentru oameni. Este important să fim pozitivi și să privim echilibrat.

În SUA au fost corporații care au aplicat standardul ESG strict și care au făcut rău.  

Industria de Securitate cibernetică va crește statistic cu 35% în următorii 3-5 ani. Suntem lideri de piață în România, anul acesta am deschis o nouă locație în Londra și în următorii 3-5 ani vrem să deschidem în SUA.

Lucrăm la o secțiune dedicată educației omului care va reacționa cu tehnologia din poziția de angajat, dezvoltăm programe de traininguri pentru recunoașterea dezinformărilor și fake news.