Într-un an marcat de alegerile parlamentare, războiul din Ucraina și accelerarea parcursului european, Consiliul Audiovizualului din Republica Moldova s-a aflat în centrul bătăliei pentru protejarea spațiului informațional. A rezistat presiunilor.
Liliana Vițu, președintele Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova
Forbes: Care este cuvântul care caracterizează activitatea Consiliului Audiovizualului al Republicii Moldova în anul 2025? Vă rog să detaliați.
Liliana Vițu: Presiune. Prima, și cea mai dură, a venit sub forma ingerinței externe rusești în procesele democratice din țara noastră, ce a urmărit să răstoarne buna administrare a alegerilor, delegitimarea rezultatelor și, în consecință, destabilizarea situației interne. Iar pentru ca să-și atingă acest țel, agresorul a lovit și în instituțiile statului, ca să slăbească încrederea oamenilor și ca să semene confuzie cu privirea la direcția europeană a Republicii Moldova.
Iată de ce, am simțit presiune orientată direct și asupra Consiliului Audiovizualului (CA), prin atacuri publice și acuzații de cenzură, atunci când tot ce am făcut a fost să punem în aplicare legea; precum și prin atragerea CA în atacuri de tip SLAPP, organizate de partide pro-ruse, afiliate oligarhului fugar Ilan Șor, care au țintit doar câteva posturi de televiziune, prin coincidență cele cu o politică editorială ne-afiliată grupurilor ostile de influență, și anume posturile publice Moldova 1 și TVR Moldova, precum și posturile private Jurnal TV și TV8.
O altă formă de presiune, de data aceasta de ordin pozitiv, a fost determinată de ritmul accelerat al procesului de evaluare de tip screening din partea Comisiei Europene – etapă premergătoare începerii negocierilor de aderare.
Consiliul Audiovizualului a fost responsabil de raportările pe țară în ce privește situația mass-mediei în alegeri, libertatea de exprimare și politice audiovizuale la capitole importante precum Funcționarea Instituțiilor Democratice, Capitolul 23 – Statul de drept. Drepturi fundamentale; Capitolul 10 – Societatea informațională și mass-media.
În final, aș dori să menționez că, în luna mai, CA a găzduit, pentru prima dată în existența sa, reuniunea Platformei europene a autorităților de reglementare EPRA, ceea ce a însemnat pregătiri intense timp de câteva luni de zile, pentru primirea celor 130 de participanți și reprezentanți ai 48 de autorități de reglementare, oficiali ai instituțiilor UE, exponenți ai organizațiilor internaționale de profil, precum și reputați experți media.
Am lucrat la turații maxime, cu o echipă mică, dar plină de energie și entuziasm, ca să ne ridicăm la nivelul semnificației dublei aniversări marcate în acest an: 30 de ani de la înființarea EPRA, precum și 30 de ani de la adoptarea Legii audiovizualului al Republicii Moldova, care a constituit actul de fondare a Consiliului.
Forbes: Cum s-a implicat Consiliul Audiovizualului în menținerea unui climat decent și corect în campania electorală din audiovizual pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova din acest an? Care au fost provocările Consiliului?
Liliana Vițu: Pentru prima dată în activitatea sa, Consiliul Audiovizualului a monitorizat toate serviciile media audiovizuale de televiziune care s-au angajat să reflecte campania electorală pentru alegerile Parlamentului – 22 la număr.
La fel, pentru prima dată, am monitorizat toate cele cinci tipuri de programe electorale, prevăzute de Codul electoral: știri, dezbateri, talk-show-uri, publicitatea electorală și emisiunile de promovare electorală (timpi de antenă fără plată). În cifre, acest efort a însemnat 2 297 de subiecte electorale și cca 90 de ore monitorizate timp de o lună.
Provocările s-au tras din volumul mare de programe analizate zilnic de cele 10 persoane implicate în această activitate, rezultatele cărora trebuiau să fie prezentate public săptămânal, conform obligațiilor impuse de legislația electorală.
Am avut sarcina monitorizării și întocmirii unui raport separat pentru ”zilele tăcerii”, atunci când agitația electorală este interzisă, și a unui raport final, pentru care termenul limită este de cel târziu două săptămâni din ziua votării.
La nivel de conținut, deoarece am fost la cel de-al patrulea scrutin monitorizat, după localele din 2023, prezidențialele și referendumul pro-European din 2024, și în virtutea instruirilor pe care le-am organizat pentru echipă și dezvoltării de metodologii (alegeri, discurs de ură, dezinformare, sexism), ne-a fost mai ușor să evaluăm discursurile dăunătoare sau ilegale, fapt ce s-a reflectat într-un număr mai mare de sancțiuni pentru discriminare sau informare părtinitoare, rea-credință și elemente de dezinformare.
Forbes: Care este opinia dumneavoastră referitoare la modul cum s-au comportat televiziunile și radiourile din Republica Moldova în anul electoral 2025?
Liliana Vițu: În continuare, am avut grupul celor care au reflectat campania electorală în mod serios și grupul celor care au perpetuat practica de a mima reflectarea alegerilor, cu știri în care concurenții nu au avut intervenții directe sau cu un talk-show pe săptămână, cu dezbateri cu un singur participant; o practică ce nu l-a ajutat pe alegător să înțeleagă contextul unor decizii sau inițiative anunțate de concurenții electorali.
Ne-am bucurat să remarcăm o schimbare în bine la postul public Moldova 1 care, în comparație cu anul trecut, a avut o reflectare mult mai amplă, diversă și corectă a campaniei.
La polul opus s-a aflat, însă, furnizorul public regional „Gagauziya Radio Televizionu” (GRT) din sudul țării, la care am văzut o cădere liberă a normelor profesionale și a rigorilor de informare.
De altfel, imediat după validarea rezultatelor alegerilor, am transmis o scrisoare Adunării Populare a regiunii, prin care am semnalat comportamentul contrar statutului și misiunii de furnizor public, manifestat prin partizanat politic în favoarea unor actori pro-ruși și lipsă de echidistanță. Am recomandat atunci organului legislativ să întreprindă toate măsurile care se impun, pentru ca angajații să nu folosească platformele postului pentru promovarea – voalată sau declarată – a unor interese politice, comerciale sau de altă natură, prejudiciind, pe cale de consecință, imaginea și credibilitatea instituției, în particular, precum și a presei, în general.
(Notă – pe 27 noiembrie Consiliul de observatori GRT l-a demis pe directorul general al postului, urmat și de demisia editorului-șef)
Forbes: Vă rugăm să prezentați o imagine (fotografie) a pieței de televiziune din Republica Moldova. Numărul de licențe TV acordate de Consiliu, numărul de televiziuni care funcționează, acoperire, principalii jucători de pe piață.
Liliana Vițu: În decembrie 2021, la început de mandat, 71 de posturi de televiziune și 60 radio dețineau licență de la Consiliului Audiovizualului. Dacă este să ne raportăm la situația curentă, spațiul audiovizual în materie de televiziuni este acoperit de 45 de servicii media audiovizuale de televiziune, dintre care 38 sunt active. Doar în anul 2025, CA a acordat 2 licențe TV și 4 radio.
De la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, pentru a reduce valul de ingerință și propagandă ostilă, prin decizia Comisiei pentru situații excepționale (CSE), în decembrie 2022, a fost sistată licența a șase posturi ce retransmiteau televiziuni de stat rusești sau al căror proprietar beneficiar final era Ilan Șor.
Cu un an mai târziu, după ce și Ilan Șor, și Vladimir Plahotniuc, un alt oligarh ce subminează parcursul european al Republicii Moldova, au fost incluși pe lista sancțiunilor internaționale, CSE a dispus sistarea licențelor a altor șase posturi deținute și afiliate celor doi, în contextul finanțărilor ilicite și a influențelor de tip hibrid.
Iar odată cu încetarea stării de urgență în decembrie 2023, Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională a decis suspendarea a zece dintre cele 12 posturi TV vizate anterior de CSE. Excepție au fost NTV Moldova și RTR Moldova, care au solicitat între timp Consiliului Audiovizualului retragerea voluntară a licențelor – solicitare aprobată de instituție, urmate de alte șase posturi cu afiliere și finanțare din zona rusească.
Aici se impune mențiunea că, în legătură cu acest mecanism, Comisia Europeană, în ultimul său raport pe extindere din 4 noiembrie a.c., a recomandat Republicii Moldova ”să revizuiască mecanismul care permite retragerea licențelor posturilor de televiziune/radio în temeiul legii privind investițiile strategice, pentru a-l alinia la acquis-ul UE și la standardele internaționale, și să extindă cerințele de transparență a proprietății la presa online și la cea scrisă”.
Dacă este să ne raportăm la datele măsurătorului de audiență, dar și reieșind din datele financiare conținute în rapoartele anuale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale, putem spune că cei mai mari jucători de pe piață rămân televiziunile și radiourile de tradiție.
Posturi precum Jurnal TV, TV8, PRO TV Chișinău, TVR Moldova, Cinema 1 (ce a preluat programele RTR-Moldova) activează de o perioadă îndelungată în spațiul audiovizual și dispun de un concept generalist bine definit, orientat către un public larg, cu acoperire națională și regională, și cu o infrastructură complexă, fapt ce le-a conferit un nivel sporit de încredere din partea consumatorilor de media și de fidelitate.
Analiza cumulată a audiențelor și a datelor financiare scoate în evidență faptul că segmentul generalist de calitate rămâne dominant în ecosistemul audiovizual, generând cel mai mare impact atât asupra publicului, cât și asupra pieței de publicitate și a fluxurilor de resurse financiare din industria media.
Forbes: Aceeași rugăminte pentru piața de radio din Republica Moldova.
Liliana Vițu: Similar cu situația înregistrată pe segmentul televiziunilor, performanța pieței radio poate fi evaluată prin prisma datelor financiare prezentate în rapoartele anuale ale furnizorilor de servicii media audiovizuale.
Indicatorii economici reflectă o stabilitate consolidată în timp, rezultat al activității îndelungate pe piață și al capacității radiodifuzorilor de a-și construi și menține un brand puternic, și credibil în rândul consumatorilor de radio.
Experiența operațională acumulată de-a lungul anilor, asociată cu un nivel ridicat de recunoaștere a mărcii, le oferă acestor posturi (Radio Moldova, HIT FM, Radio Plai, Radio Chișinău, Kiss FM, Radio 7, Retro FM) avantaje competitive semnificative – atât în ceea ce privește atragerea veniturilor din publicitate, cât și în menținerea audiențelor.
Forbes: Care sunt punctele tari și puncte slabe ale pieței de televiziune și radio din Republica Moldova?
Liliana Vițu: Voi face trimitere la brandul Republicii Moldova: țară mică, inimă mare!
Și voi începe cu punctele tari – talentul oamenilor noștri, resursa creatoare și capacitatea de a se uni în fața răului.
Atunci când, în campania prezidențială, echipa Ziarului de Gardă a lansat două investigații sub acoperire despre felul în care era organizată rețeaua lui Șor pentru coruperea alegătorilor și deturnarea votului, am avut o solidarizare fără precedent între posturile de televiziune, deopotrivă publice și private; între presa scrisă regională și națională; și între grupurile media de investigație. Pentru că atunci a contat ca lumea să cunoască adevărul.
În campania din acest an, am putut urmări serialul „Plaha”, care l-a avut ca regizor pe conaționalul nostru, Igor Cobîleanschi, și care, cu certitudine, a avut un cuvânt de spus în mobilizarea civică a alegătorilor. Și pentru că am un respect aparte pentru satira politică, vreau doar să remarc importanța creatorilor de conținut satiric, mai ales pentru a crea o punte către tineri sau către cei care consumă informația de ordin politic din reels-uri, videouri scurte și infografice pe rețelele de socializare.
Punctele slabe sunt mai multe și nu țin toate doar de instituțiile media, capacitățile manageriale sau pregătirea cadrelor. În primul rând, este vorba de 30 de ani de dominație mediatică rusească asupra spațiului informațional din Republica Moldova. 30 de ani de deprinderi de a consuma un anumit tip de produse, un anumit tip de umor, de a percepe realitatea și chiar adevărul într-un fel anume.
Peste această dominație de sorginte externă, s-a suprapus și cea internă – din partea politicienilor și a oligarhilor care și-au creat holdinguri și conglomerate de presă, ținute în viață artificial, deseori cu bani furați din bugetul statului, dar și prin practici concurențiale neloiale, cum ar fi înțelegerile de tip cartel la vânzarea publicității și prin casele de vânzări deținute de aceleași holdinguri, dumping la prețul publicității sau kick-back-uri între firmele de publicitate și unele posturi TV.
Divizarea pieței între posturile afiliate oligarhilor sau sferelor de influență rusească și cele neafiliate ce se suprapun peste clivajul pro-rusesc/pro-European; între posturile naționale și cele regionale/locale; între posturile care se dedau practicilor neloiale și celor care își doresc un mediu concurențial sănătos, nu a permis apariția unei asociații a industriei media, pe formula unui Comitet Industrial. Singurul pas obținut în acest sens a fost crearea Asociației pentru Măsurarea Audiențelor, dar și în acest caz persistă problema divizării.
Forbes: Cum se manifestă interesul Rusiei pe piața audiovizualului din Republica Moldova? Dar al României?
Liliana Vițu: Acțiunile Rusiei în spațiul informațional din Republica Moldova fac parte din doctrina militară și din războiul de tip hibrid promovat de ani buni, pentru a menține „fosta republică sovietică” în sfera sa de influență. Ani la rând, posturi rusești au fost pur și simplu retransmise, fără nicio barieră.
Mai mult, acestea erau în topul preferințelor moldovenilor. România, în acest timp, a avut mai multe încercări de a investi în Republica Moldova, dar multe din redacții s-au închis pe parcurs; altele au deservit anumite interese politice, cel mai recent și relevant exemplu fiind cazul ziarului „Timpul”, prin care au trecut 2 milioane de euro și care a susținut editorial partidul AUR.
Cred că o prioritate pentru ambele state ar trebui să fie fortificarea unui spațiu mediatic comun, prin extinderea drepturilor de autor deținute de posturile românești asupra teritoriului Republicii Moldova, în vederea creării de noi deprinderi de consum.
Forbes: Oferta de televiziune și radio acoperă în prezent întreaga populație a țării?
Liliana Vițu: Dintre cele 38 de televiziuni aflate în prezent în activitate, 15 își difuzează conținuturile inclusiv prin intermediul Multiplexului A, infrastructură digitală terestră a cărei acoperire tehnică permite captarea semnalului de către majoritatea populația Republicii Moldova.
Această capacitate oferă furnizorilor acces la o audiență națională extinsă și asigură informarea inclusiv a populației care din varii motive nu are acces la informația transmisă prin alte rețele de comunicații.
În ceea ce privește oferta de servicii media audiovizuale de radiodifuziune sonoră, acoperirea geografică este predominant concentrată în zonele cu dezvoltare economică mai ridicată, unde există densitate mai mare a populației, cerere comercială și interes pronunțat din partea investitorilor. Reflectarea acestui fapt poate fi observată în existența unei emisii efective continue și stabile în aceste regiuni.
În contrast, interesul furnizorilor comerciali pentru frecvențele cu acoperire redusă, situate în localități mici sau slab populate, rămâne limitat. O proporție considerabilă a acestor frecvențe este revendicată și utilizată în principal de către furnizorul public național, care își asumă rolul de acoperire a necesităților de informare publică și acces la conținut media.
Forbes: Care credeți că ar fi elementele din legislația audiovizuală din Republica Moldova care ar trebui îmbunătățite în următorii ani? Credeți că o racordare la legislația Uniunii Europene este posibilă în următorii ani?
Liliana Vițu: Să amendăm Codul serviciilor media audiovizuale pentru transpunerea integrală a Directivei UE pe audiovizual; să adoptăm o nouă Lege a mass-mediei care să acopere presa scrisă și online-ul (în prezent, este în vigoare anacronica Lege a presei din 1994) și care să ne alinieze la Regulamentul UE privind libertatea mass-media (European Media Freedom Act); să adoptăm Legea cu privire la serviciile digitale pentru transpunerea Regulamentului UE și Legea anti-SLAPP.
Racordarea nu doar că este posibilă, ea se întâmplă din 3 martie 2022, ziua în care Republica Moldova a depus cerere de aderare la Uniunea Europeană. În timp record, am parcurs procesul de auto-evaluare, apoi de evaluare de către Comisia Europeană, iar acum actualizăm Planul național de aderare, astfel încât să fie reflectată racordarea la toate actele cerute de Bruxelles în anii 2026-2027.
Biroul de integrare europeană este instituția responsabilă de monitorizarea și evaluarea gradului de realizare a angajamentelor din plan.
Forbes: Ce tipuri de programe TV consumă publicul moldovean pe telecomandă? (divertisment, știri, sport etc) Aveți monitorizări care să arate durata medie pe zi a consumului TV pe telecomandă?
Liliana Vițu: Potrivit celui mai recent studiu realizat de CA, în colaborare cu Oficiul Consiliului Europei la Chișinău, „Evaluarea gradului de alfabetizare media în Republica Moldova”, în rândul populației generale, cele mai frecvent preferate tipuri de conținut consumate la TV sunt știrile (56%) și filmele (45%), urmate de muzică (concerte sau videoclipuri – 36%) și conținut legat de sănătate și medicină (30%).
Pentru părinții cu copii de 7-18 ani, știrile (55%) și filmele (47%) se află, de asemenea, printre cele mai populare tipuri de conținut, urmate de muzică (39%) și materiale legate de sănătate și medicină (30%). Emisiunile pentru copii sunt menționate într-o pondere de 21%.
În ce privește alte date, avem nevoie de monitorizări constante, verificabile și comparabile.
Forbes: În ce stadiu se află licitația pentru măsurarea audienței TV din Republica Moldova?
Liliana Vițu: Procedura de licitație pentru desemnarea operatorului responsabil de măsurarea audienței TV în Republica Moldova s-a încheiat în luna martie 2024, când compania Kantar Media a fost declarată câștigătoarea concursului pentru perioada 2024–2029, în urma concursului desfășurat de CA.
Etapa de implementare a sistemului nu a început însă, deoarece furnizorii de servicii media audiovizuale nu au capacitatea financiară să acopere oferta tehnică a operatorului desemnat.
Problema rămâne de actualitate. Urmează să vedem în ce măsură Asociația pentru Măsurarea Audiențelor ar putea facilita dialogul la nivelul industriei și contribui, în perspectivă, la identificarea unei soluții.
Forbes: Cum caracterizați interesul clienților de publicitate pentru piața radio-TV din Republica Moldova? Care este bugetul de publicitate anual investit în piața TV?
Liliana Vițu: Interesul față de publicitatea TV și Radio există, dar este afectat de alternativa venită pe partea de publicitate digitală și social media.
Deși în audiovizual am reușit să blocăm publicitatea penetrantă, pe online aceasta este permisă, din păcate, fapt ce a dus la reconfigurarea pieței de publicitate. Astfel, după pandemia Covid și atacul militar asupra Ucrainei, am văzut cum scade bugetul anual de publicitate TV, pentru 2024 acesta fiind în jur de 8 milioane de euro.
Este un buget extrem de mic, raportat la numărul de posturi active. Pe segmentul radio, bugetul de publicitate s-a stabilizat la cca 1,4 milioane de euro și nu variază prea tare.
Estimarea pentru anul 2026 este că piața va stagna, inclusiv din cauza practicilor neloiale la care m-am referit mai sus, dar și din cauza accesului companiilor precum Meta și Google la piața de publicitate online și care vor ”rupe” estimativ 1,5- 2 milioane de euro.
Forbes: În ce măsură războiul din Ucraina afectează piața audiovizualului din Republica Moldova?
Liliana Vițu: În primul an de invazie militară, piața practic s-a prăbușit. Cele mai mari pierderi de bugete de publicitate le-au avut posturile ne-afiliate, care au reflectat pe larg situația de pe front, deoarece companiile comerciale nu au dorit să aibă reclamă în aceste segmente, din considerente de „siguranță a brandului”.
Ne-am pomenit cu o situație absolut paradoxală, în care firme ce și-au terminat activitatea în Rusia, în semn de protest față de agresiune, în Moldova, plasau publicitate la posturile rusești care ofereau preponderent conținuturi de divertisment și care, fie în mod direct sau voalat, susțineau deciziile administrației moscovite.
Conform estimărilor venite din partea industriei media, pierderile irecuperabile pentru 2022 au fost de aproximativ 30%. O mare parte din agențiile internaționale își aveau oficiile la Kiev și a durat până când acestea s-au reorganizat și și-au reluat activitatea. Totodată, clienții locali de publicitate au înghețat bugetele de publicitate, din cauza incertitudinilor legate de război.
Situația s-a redresat în ultimul an, dar previziunile pentru termenul scurt și mediu este că lucrurile vor stagna.
Forbes: Cum vedeți dezvoltarea audiovizualului din Republica Moldova în următorii patru ani?
Liliana Vițu: Răspunsul la această întrebare este un soi de Bucket List, dar cred că dezvoltarea audiovizualului nu are cum să rămână în afara proceselor de aproximare europeană.
Componenta Media Creativă a programului Europa Creativă al Uniunii Europene sper să contribuie la diversificarea conținutului autohton și la îmbunătățirea calității acestuia, slăbind astfel dependența de divertismentul rusesc și ancorarea informațională în Ruskii Mir, devenit o emblemă a agresiunii asupra Ucrainei.
Pe măsura transpunerii legislației europene, nădăjduiesc că vom scăpa de practicile neloiale și că vom avea un mediu concurențial mult mai sănătos. Politicile publice cu privire la mass-media să urmărească creșterea pieței de publicitate, astfel încât instituțiile de presă să își reducă dependența de granturi și să se poată concentra pe oferta de programe.
Alfabetizarea informațională și educația media să mențină încrederea publicului în presa etică, cea care respectă și legislația, și normele deontologice; și să protejeze beneficiarii de informație de conținuturile ilegale, nocive și dăunătoare, atunci când sunt consumate pe online.
Nu doar audiovizualul, ci toată mass-media să fie o resursă puternică și o ultimă redută a democrației, atunci când aceasta este sub atac!
(3 decembrie 2025)
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.