Proiectul care transpune Directiva europeană privind transparența salarială ajunge pe 17 octombrie la termenul de adoptare tacită în Senat. Pentru angajatorii mari, prima raportare este prevăzută până la 7 iunie 2027 și vizează diferențele de remunerare dintre femei și bărbați din anul 2026.
Proiectul de lege privind transparența salarială, înregistrat la Senat cu numărul L445/2026, se apropie de termenul de adoptare tacită, în condițiile în care raportul comisiilor de muncă și juridică nu a fost depus, iar Guvernul nu a transmis încă un punct de vedere. Dacă senatorii nu votează inițiativa până la 17 octombrie, aceasta va fi considerată adoptată de Senat în forma inițiatorilor și va merge la Camera Deputaților, forul decizional.
Termenul pentru raportul comisiilor, stabilit inițial la 8 septembrie, a fost depășit. Senatul prelungise deja, pe 21 septembrie, perioada de adoptare tacită de la 45 la 60 de zile. Consiliul Legislativ a emis un aviz negativ, iar Consiliul Superior al Magistraturii a transmis un punct de vedere critic. În schimb, comisiile pentru buget, drepturile omului și administrație publică au avizat favorabil proiectul.
România a depășit deja termenul de 7 iunie 2026 pentru transpunerea Directivei europene 2023/970, alături de majoritatea statelor membre. Până la intrarea în vigoare a legislației naționale, Inspecția Muncii nu poate aplica amenzi pentru nerespectarea obligațiilor introduse prin acest proiect.
Cine trebuie să raporteze și când
Conform calendarului prevăzut în Directivă și preluat în proiect, angajatorii cu cel puțin 250 de lucrători vor raporta anual diferențele salariale, prima raportare fiind scadentă la 7 iunie 2027 și referindu-se la anul 2026. Aceeași dată este prevăzută pentru companiile cu 150–249 de lucrători, care vor raporta ulterior o dată la trei ani. Pentru angajatorii cu 100–149 de lucrători, prima raportare este programată până la 7 iunie 2031.
Raportul va include șapte indicatori, între care diferențele medii și mediane de remunerare dintre femei și bărbați, diferențele privind bonusurile, distribuția femeilor și bărbaților pe fiecare cuartilă salarială și diferențele de remunerare pe categorii de lucrători.
Dacă raportarea indică o diferență de cel puțin 5% într-o categorie de lucrători, iar aceasta nu poate fi justificată prin criterii obiective și neutre din punctul de vedere al sexului și nu este remediată în șase luni, angajatorul va trebui să realizeze o evaluare comună a remunerării împreună cu reprezentanții lucrătorilor.
Calendarul face ca pregătirea să fie relevantă încă din acest an: datele care vor intra în prima raportare se acumulează deja, chiar dacă proiectul nu a parcurs toate etapele legislative.
Salariile vor trebui comunicate și în recrutare
Obligațiile privind recrutarea și dreptul angajaților de a primi informații despre remunerare se aplică tuturor angajatorilor, indiferent de numărul de salariați. Candidații vor trebui să primească informații despre salariul sau intervalul salarial aferent postului în anunțul de angajare ori înaintea interviului, iar angajatorii nu îi vor mai putea întreba despre salariul actual sau cel obținut anterior.
Angajații vor putea solicita în scris informații despre propriul nivel de remunerare și despre nivelurile medii de salarizare, defalcate pe sexe, pentru colegii care desfășoară aceeași muncă sau o muncă de valoare egală. Angajatorul va avea la dispoziție cel mult două luni pentru a răspunde. Totodată, clauzele care interzic angajaților să își dezvăluie salariul nu vor mai putea fi aplicate.
În cazul litigiilor privind discriminarea salarială, sarcina de a demonstra că nu a existat discriminare va reveni angajatorului, iar despăgubirile vor putea include diferențele salariale și bonusurile neîncasate.
Amenzile din proiect sunt calculate în salarii minime
Forma proiectului depusă la Senat prevede sancțiuni raportate la salariul minim brut pe țară. Pentru prima abatere, amenzile sunt cuprinse între trei și cinci salarii minime, respectiv între 12.975 și 21.625 de lei, la un salariu minim de 4.325 de lei. În cazul repetării abaterii, sancțiunile cresc la cinci-zece salarii minime, adică între 21.625 și 43.250 de lei.
Aceste valori diferă de amenzile fixe de 10.000–30.000 de lei vehiculate în unele materiale despre proiect. Sumele respective figurau în forma pusă în consultare de Ministerul Muncii în martie, dar nu se mai regăsesc în varianta înregistrată la Senat.
„Firmele așteaptă legea ca să se apuce de treabă, dar datele pe care le vor raporta în 2027 se adună acum, lună de lună. Un decalaj salarial descoperit în iunie 2027 nu mai poate fi corectat retroactiv pentru 2026”, spune Mihai Postolache, fondatorul Egalis.ro, o platformă dedicată analizei diferențelor salariale.
Potrivit datelor Eurostat citate de acesta, diferența salarială dintre femei și bărbați în România a fost de 3,7% în 2024, la nivel național. Media ascunde însă diferențe importante între industrii: 30,9% în intermedieri financiare și asigurări, 18,3% în industria prelucrătoare și 17,6% în IT&C.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
