Oana Ijdelea explorează modul în care AI-ul redefinește profesia juridică, leadershipul corporativ și guvernanța în consiliile de administrație, oferind o perspectivă unică asupra intersecției dintre drept, tehnologie și conducerea strategică.
Inteligența artificială a pătruns în aproape toate sectoarele profesionale. Cum vedeți impactul AI asupra profesiei de avocat și, în special, asupra avocatului care activează în domeniul energiei?
Inteligența artificială nu mai este un concept futurist – este o realitate cu care ne confruntăm deja în practica juridică de zi cu zi. În practică, o vedem mai ales în zona de research, analiză de documente sau organizarea informației în tranzacții complexe.
Este important de menționat că această evoluție tehnologică are loc într-un context mai larg de transformare digitală a sectorului juridic. Platformele de management al documentelor, sistemele de automatizare a contractelor și instrumentele de analiză predictivă reprezintă doar câteva exemple ale modului în care tehnologia redefinește practicile tradiționale. În acest peisaj în continuă schimbare, adaptabilitatea devine o competență esențială pentru orice profesionist din domeniul juridic.
Pentru avocați, nu cred că AI va înlocui judecata profesională, dar cu siguranță schimbă modul în care ajungem la ea. Ne ajută să lucrăm mai rapid și mai eficient, însă responsabilitatea interpretării și a deciziei rămâne una umană. Cred însă că impactul va fi mai profund la nivel de piață. Activitățile „de bază”, care țin de accesul la informație sau de livrarea unor răspunsuri standardizate, vor deveni din ce în ce mai ușor de substituit. În acest sens, spațiul pentru mediocritate se va restrânge – clienții nu vor mai apela la avocați pentru lucruri care pot fi obținute rapid prin instrumente tehnologice. Pe termen lung, asta va duce la o polarizare: va rămâne relevantă excelența – capacitatea de a interpreta, de a pune întrebările potrivite și de a naviga complexitatea – cu condiția să nu delegăm această judecată către AI, ci să îl folosim ca instrument, nu ca substitut.
Pentru avocați în domeniul energiei – aceștia trebuie să vorbească aceeași limbă cu investitorii, cu inginerii și cu autoritățile – iar această capacitate de a conecta informațiile, de a înțelege contextul geopolitic și de a livra soluții aplicabile rămâne profund umană. AI poate procesa volume impresionante de date, dar nu poate replica experiența acumulată, înțelegerea profundă a pieței și capacitatea de a face legături rapide între multiple variabile – ceea ce eu numesc acel „instinct profesional” care, în realitate, este rezultatul unei pregătiri temeinice.
Din perspectiva unui membru în consiliul de administrație, cum schimbă AI dinamica guvernanței corporative și procesul decizional la nivel de board?
Consiliile de administrație, în calitate de custozi ai guvernanței corporative, poartă responsabilitatea de a naviga în echilibrul delicat dintre satisfacerea așteptărilor acționarilor și promovarea unui mediu propice inovației. Inteligența artificială aduce în acest echilibru o dimensiune nouă: pe de o parte, oferă instrumente puternice de analiză a riscurilor, de modelare financiară și de monitorizare a conformității; pe de altă parte, ridică întrebări fundamentale despre etică, transparență și responsabilitate.
La BSOG, am integrat deja practici inovative în planul strategic general, iar discuțiile despre impactul AI asupra operațiunilor, securității cibernetice și conformității reglementare devin din ce în ce mai frecvente pe agenda consiliului de administrație. Provocările legate de cybersecurity, ESG și impactul reglementărilor sunt subiecte care se intersectează direct cu AI, iar un board modern trebuie să fie pregătit să le abordeze integrat.
Un lider în consiliul de administrație trebuie să aibă viziune combinată cu adaptabilitate. Nu ai voie să fii static sau doar reactiv – trebuie să anticipezi riscurile și să setezi direcții strategice ferme. Acest principiu se aplică cu atât mai mult în contextul AI: boardul trebuie să înțeleagă nu doar oportunitățile, ci și riscurile pe care le presupune adoptarea acestor tehnologii.
„Un lider în consiliul de administrație trebuie să aibă viziune combinată cu adaptabilitate. Nu ai voie să fii static sau doar reactiv – trebuie să anticipezi riscurile și să setezi direcții strategice ferme.”
Cum vedeți rolul leadershipului în navigarea acestei tranziții tehnologice? Există paralele cu tranziția energetică pe care o trăim?
Absolut. Așa cum am spus și în contextul tranziției energetice, avem nevoie de un Smart Deal care să însoțească inovația – adică de o abordare inteligentă, integrată și realistă, nu doar una declarativă. Același principiu se aplică și în adoptarea AI în practica juridică și în guvernanța corporativă.
Leadershipul în acest context înseamnă să găsești echilibrul între siguranță și transformare. Nu putem ignora AI și nici nu putem adopta aceste instrumente fără discernământ. Avem nevoie de lideri care înțeleg reglementarea, dar și piețele, care pun accent pe guvernanță, dar nu pierd din vedere inovația. Lideri care investesc în formarea echipelor, în înțelegerea tehnologiei dincolo de suprafață și în crearea unor cadre interne de utilizare responsabilă a AI.
Ca avocat, am dobândit și dezvoltat abilități esențiale pentru identificarea, gestionarea și evitarea riscurilor – legale și nu numai – care sunt extrem de valoroase în procesul decizional pe care îl parcurge boardul. Experiența juridică ajută la înțelegerea implicațiilor legale ale deciziilor economice și operaționale, asigurându-te că acestea sunt nu doar eficiente, ci și sustenabile pe termen lung. Într-o eră în care AI redefinește regulile jocului, această perspectivă juridică devine și mai critică.
Dacă ați avea oportunitatea să transmiteți un singur sfat avocaților care își doresc să rămână relevanți în era AI, care ar fi acela?
Să investească în înțelegerea tehnologiei dincolo de suprafață – la fel cum le-aș spune să înțeleagă economia pieței, reglementarea europeană și geopolitica. Un avocat de succes în 2026 și dincolo de acest moment trebuie să fie capabil nu doar să folosească instrumentele AI, ci să le înțeleagă limitările, să le evalueze riscurile și să le integreze în practica sa cu respectarea deplină a obligațiilor profesionale.
Succesul vine din capacitatea de a conecta informațiile și de a livra soluții aplicabile, în plus față de cunoașterea normelor. AI este un instrument extraordinar, dar rămâne un instrument. Valoarea avocatului – ca profesionist, ca lider – constă în judecata sa, în integritatea sa și în capacitatea de a pune tehnologia în slujba clientului și a interesului legitim, nu invers.
Pe viitor, voi continua să susțin implementarea unor strategii sustenabile și inovative, ținând cont atât de nevoile pieței, cât și de impactul social și de mediu al activităților noastre – iar inteligența artificială va fi, cu siguranță, parte din această ecuație. Cheia este să o folosim cu înțelepciune, cu responsabilitate și cu acel simț al echilibrului pe care doar experiența și rigoarea profesională ți-l pot oferi.
____
* conținut sponsorizat
Material publicat în ediția mai 2026 Forbes România
