Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Ligia Ardelean, Country Manager Atos GDC România
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2025? Argumentați.
„Reziliență”este, fără îndoială, cuvântul care cred că descrie cel mai fidel anul 2025, pentru echipa Atos România. Deși încă din 2024 anticipam că urmează un an cu provocări majore, abia 2025 ne-a arătat cu adevărat că reziliența nu este doar un concept teoretic și nici doar o reacție punctuală la anumite momente dificile. Pentru noi, reziliența s-a dovedit a fi un mod de lucru zilnic, pe parcursul întregului an. Pot spune că a fost o competență strategică și, în același timp, o disciplină colectivă care ne-a permis să rămânem ancorați la realitățile din jur, lucizi și eficienți într-un climat fiscal impredictibil și într-un peisaj geopolitic complicat.
Pentru Atos România, reziliența a însemnat să ne asumăm unele dintre cele mai ambițioase obiective operaționale din ultimii ani și să rămânem consecvenți în urmărirea lor, chiar și atunci când contextul nu ne-a fost favorabil. În forma ei profundă, cred că reziliență înseamnă tocmai să reușești să transformi incertitudinea în progres și obstacolele în performanță. Iar noi am reușit acest lucru, iar pentru asta le mulțumesc colegilor mei! Privind în urmă, pot spune acum nu doar că am atins acele obiective care, în urmă cu un an, păreau aproape imposibil de realizat, dar am făcut-o într-un mod care ne-a consolidat poziția în cadrul grupului Atos și în industria în care activăm.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2025? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Principala mea îngrijorare, anul acesta, a venit dintr-o realitate pe care întreaga industrie IT a resimțit-o: un context de piață extrem de imprevizibil, care a influențat direct modul în care clienții și-au reconfigurat prioritățile. Am întâmpinat situații în care clienții au decis să își internalizeze anumite operațiuni sau să renunțe la inițiative care nu se mai aliniau strategiei lor pe termen lung. Toate acestea au avut un impact imediat asupra modului în care ne-am construit planul operațional, plan pe care a trebuit să-l adaptăm în mod constant, pentru a putea răspunde rapid și responsabil noilor condiții ale pieței.
Între altele, am fost nevoiți să ajustăm echipa în anumite departamente și să prioritizăm proiectele din zonele de business cu potențial real de creștere. Nu au fost decizii ușoare, însă au fost esențiale pentru a menține organizația într-un echilibru solid, astfel încât impactul asupra angajaților să fie cât mai redus posibil. În același timp, a trebuit să ne asigurăm că deciziile din acest an ne vor ajuta să intrăm în 2026 cu o fundație sănătoasă, pe care să putem construi în mod realist o creștere sustenabilă.
Pentru mine, poate că una dintre lecțiile puternice ale lui 2025, pe lângă cea a rezilienței, este că flexibilitatea, la nivel de organizații, nu mai este un „nice to have”. Este ceea ce face diferența între stagnare și progres, între vulnerabilitate și capacitatea reală de a transforma schimbarea într-un avantaj.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina) și perspectiva noilor măsuri fiscal-bugetare activitatea companiei dvs.?
Crizele suprapuse pe care le amintiți nu au reprezentat doar un fundal complicat, ci și un factor care a accelerat transformări necesare în modul în care operăm. Impactul, așa cum am precizat anterior, l-am observat în comportamentul clienților, în felul în care aceștia și-au reevaluat bugetele și prioritățile. În acest context, am înțeles rapid că nu ne putem limita la reacție, ci am avut nevoie de și mai multă acțiune strategică. Decizia pe care am luat-o a fost să accelerăm investițiile în digitalizare, în soluții bazate pe AI și în automatizarea proceselor. Am făcut acest lucru tocmai pentru a optimiza costurile, a crește predictibilitatea și a rămâne relevanți într-un ecosistem tehnologic care evoluează într-un ritm fără precedent.
A fost un an în care, personal, mi-am întărit ideea că schimbarea nu se amână, ci trebuie anticipată, modelată și integrată în strategia de zi cu zi. În 2025, pot spune că am lucrat mult mai intens cu scenarii alternative, am analizat direcțiile posibile ale pieței și am construit planuri care să ne permită să reacționăm rapid și responsabil, indiferent de evoluția contextului.
Care sunt punctele tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Cred că mediul de afaceri din România are puncte forte incontestabile, deja recunoscute pe plan internațional, și aș aminti talentul local, poate ca pe cel mai important dintre ele. Avem o generație de profesioniști care combină expertiză tehnică, creativitate și o capacitate extraordinară de adaptare. În tehnologie, domeniu în care activăm noi, acest mix este un diferențiator real și un motiv pentru care România continuă să fie un hub important în regiune. Ritmul în care oamenii învață, se reinventează și își dezvoltă competențele și creativitatea este, în opinia mea, unul care ne oferă, ca industrie, o energie aparte.
Pe de altă parte, consider că există și vulnerabilități care ne influențează direct competitivitatea. Mă gândesc, în primul rând, la instabilitatea legislativă, care rămâne una dintre cele mai mari provocări, pentru că afectează planificarea pe termen mediu și lung. Apoi, aș aminti infrastructura digitală. Deși aflată în progres, consider că aceasta are încă zone critice care trebuie consolidate pentru a susține ambițiile economiei românești. La acestea se adaugă lipsa de predictibilitate fiscală, o problemă majoră în România ultimilor ani, care complică efortul companiilor de a investi, de a construi strategii pe termen mediu și lung și de a atrage capital.
În esență, aș spune că România are resursele umane necesare pentru a juca în liga mare, dar pentru a valorifica pe deplin acest potențial este nevoie de stabilitate, consecvență și de o viziune coerentă la nivel de politici publice.
Acum, la finalul unui an, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Așteptările mele nu sunt noi și se referă, pe scurt, la predictibilitate. Întreaga mea experiență mi-a demonstrat că mediul de afaceri are nevoie, înainte de toate, de predictibilitate. Noi, ca organizație, livrăm predictibilitate partenerilor noștri și ne asumăm responsabilități pe termen lung. În aceste condiții, este firesc să cerem același lucru din partea autorităților române. Consider că stabilitatea fiscală și legislativă este esențială pentru orice strategie coerentă de investiții și dezvoltare.
În egală măsură, cred că este nevoie de un dialog real cu mediul de business, nu formal, nu reactiv, ci unul orientat spre construcție, spre modernizare. Viteza cu care se transformă industria tehnologică este mult mai mare decât ritmul la care se adaptează cadrul public, iar acest decalaj poate deveni, aș spune într-un timp relativ scurt, o mare slăbiciune pentru competitivitatea României. Vă voi da un exemplu concret din cadrul grupului nostru: în competiția internă, fiecare țară își argumentează poziția printr-un mix de competențe, stabilitate și suport sistemic. România, prin echipa noastră, are talentul și energia necesare să facă față tuturor cerințelor clienților internaționali. Ce ne-ar ajuta foarte mult ar fi consecvența politicilor publice, așa cum știm că se întâmplă în alte state, astfel încât efortul nostru și al mediului de business, în general, să nu fie doar unul de rezistență, ci de dezvoltare sustenabilă.
Un alt element critic pe care vreau să-l subliniez este educația digitală. Dacă vrem ca România să rămână relevantă în Europa și să atragă investiții în zona de inovație și tehnologie, trebuie să investim și mai mult în competențele oamenilor. Și mă refer de la curriculum universitar până la programe de reconversie profesională și formare continuă. Capitalul uman despre care aminteam mai devreme, un atu al țării noastre, este cel mai valoros activ pe care îl avem, dar față de care avem cu toții responsabilitatea, deopotrivă mediu public și privat, să-l protejăm, sprijinim și dezvoltăm.
Strategia noastră pentru 2026, bazată pe realitatea din teren, se va concentra pe accelerarea transformării digitale. Ceea ce ne-am propus este să investim și mai mult în AI, în automatizare, soluții de cybersecurity și cloud, nu doar pentru eficiență operațională, ci și pentru a crea spațiu pentru inovație și adaptare rapidă la nevoile clienților și la dinamica pieței.
Un al doilea lucru la fel de important va fi să continuăm investiția în oameni, pe care o consider esențială. Vom continua să dezvoltăm competențele echipei prin cross-skilling, leadership deschis și onest și consolidarea unei culturi organizaționale orientate spre adaptabilitate și colaborare. Cred cu tărie că, indiferent cât de sofisticată este tehnologia, oamenii sunt cei care fac adevărata diferență.
Ceea ce ne-am mai propus pentru 2026 este diversificarea și consolidarea portofoliului. Vom extinde aria de servicii și soluții pentru a asigura reziliență, pentru a susține creșterea sustenabilă și pentru a răspunde rapid la schimbările din industrie. Schimbări care, sunt sigură, vor veni și în 2026, într-un ritm chiar mai accelerat.
Pe această listă, aș adăuga și parteneriatele strategice, care vor rămâne o prioritate pentru Atos România și în 2026. Mă refer la colaborări cu licee, cu universități și cu diverse organizații alături de care dezvoltăm, deja de niște ani, proiecte cu impact în educație, în formarea viitorilor profesioniști în domeniul IT și în dezvoltare tehnologică.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați în anul 2026?
Cred că 2026 va fi un an în care capacitatea de anticipare va fi mai importantă ca oricând. La nivel global, principalele provocări, așa cum le vedem acum, vor rămâne instabilitatea geopolitică, presiunile crescânde asupra costurilor și mediul economic tot mai volatil, care influențează comportamentul clienților și dinamica pieței în ansamblu.
În industria noastră, tehnologia impune un ritm accelerat de adaptare. Cred că adopția reală și cu impact a AI va transforma modul în care această industrie, cu tot ce înseamnă ea, se dezvoltă, livrează și consumă serviciile digitale. În același timp, cerințele de securitate cibernetică cresc constant, iar organizațiile trebuie să fie pregătite să protejeze datele și infrastructura într-un context mult mai complex și dinamic.
Dacă cuvântul anului 2025 a fost, din punctul meu de vedere, „reziliență”, cred că cel al anului 2026 va fi „anticipare”. Succesul va depinde de cât de corect și de devreme vom putea anticipa ce urmează. Și nu mă refer doar în propriul nostru business, ci și în business-ul clienților noștri. Cred că anticiparea va fi cheia pentru a transforma provocările în oportunități și pentru a ne menține relevanța și competitivitatea pe termen lung.