Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Ligia Ardelean, Country Manager ATOS Romania
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2024? Argumentați!
Cuvântul care descrie cel mai bine anul 2024, în opinia mea, este „reziliență”. Aș spune chiar „reziliență, în continuare”. Într-o perioadă marcată de provocări multiple – fie ele economice, geopolitice sau legate de schimbările din industrie, capacitatea de a rezista și de a ne adapta devine esențială.
Un citat al lui Winston Churchill, care mie îmi este foarte drag, sintetizează perfect această perspectivă la care mă gândesc: „Succesul nu este final, eșecul nu este fatal: curajul de a continua este ceea ce contează.” În contextul actual, aceste cuvinte nu sunt doar unele inspiraționale, ci pot fi integrate ca o strategie necesară de business. Și, aș merge chiar mai departe, o strategie sănătoasă de viață.În fața provocărilor din industrie, cu clienți care își redefinesc constant prioritățile și strategiile, organizațiile trebuie, la rândul lor, să își ajusteze rapid direcțiile, să rămână flexibile și să își mențină concentrarea și viziunea pe termen lung. Este un exercițiu de anduranță care cere nu doar adaptare, ci și capacitatea de a inova în fața incertitudinii.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2024?
Unul dintre principalele motive de îngrijorare pentru anul 2024 a fost, și rămâne în continuare, stabilitatea economică și politică din România, în special pe termen mediu și lung. Aceste aspecte sunt critice, având în vedere faptul că businessul nostru este complet conectat cu Europa, iar toți clienții noștri fac parte din acest spațiu.
Într-un mediu digital în care informația circulă aproape instant și fără granițe, schimbările neașteptate din economie sau din politică au un impact imediat și profund asupra mediului de business. Surprizele în această zonă, cum ar fi modificările legislative sau economice, reprezintă un factor de risc major. Bugetele companiilor sunt construite pe scenarii bine fundamentate, bazate pe date și analize concrete. Totuși, dacă realitatea economică depășește aceste scenarii, efectele sunt aproape pe loc și sunt inevitabile, reflectându-se direct asupra indicatorilor de performanță financiară, cum ar fi profitul și pierderile (P&L).
Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Crizele geopolitice din ultimii ani – în special războiul din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel – au creat o atmosferă de instabilitate globală, cu efecte negative directe asupra societăților în ansamblul lor, deci și asupra mediului de afaceri. O astfel de instabilitate generează reticență în toate industriile, iar companiile, în mod firesc, devin mai prudente în ceea ce privește inițierea de proiecte noi sau asumarea de riscuri suplimentare.
În mod particular, anumite industrii, cum ar fi cea de automotive, au resimțit un impact și mai puternic. Din cauza diminuării cererii globale pentru produse, aceste industrii și-au restrâns activitatea, afectând implicit și colaborările cu business-uri din alte domenii.
În regiunile afectate de război sau de instabilitate geopolitică, am observat oprirea completă a unor proiecte. Acest lucru nu doar că are efectul de a limita activitatea jucătorilor economici din diverse industrii, pe termen scurt și mediu, dar ridică și semne de întrebare cu privire la viabilitatea reluării proiectelor în viitor. În unele cazuri există incertitudini serioase legate de momentul în care aceste proiecte vor putea fi repornite sau dacă acest lucru va mai fi posibil vreodată.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) și perspectiva rundelor electorale activitatea companiei dvs.?
Punctele slabe ale mediului de afaceri din România includ, în primul rând, lipsa de predictibilitate legislativă. Schimbările frecvente și, uneori, neașteptate din legislație creează dificultăți pentru companii, care sunt nevoite să se adapteze rapid la noile cerințe. Acest lucru adaugă o presiune suplimentară asupra bugetelor și strategiilor pe termen lung.
Un alt punct slab este lipsa sprijinului din partea statului pentru companiile locale, mai ales în comparație cu alte țări din regiune. De exemplu, în Polonia, Atos beneficiază de fonduri guvernamentale și programe de susținere care sporesc competitivitatea acestei entități față de Atos România. Statul polonez este mult mai implicat în crearea și susținerea unui ecosistem de business local, înțelegând că este, de fapt, o investiție în propria economie, în propriii cetățeni, ceea ce reprezintă un avantaj semnificativ pentru companiile care operează acolo.
Pe de altă parte, mediul de afaceri din România are și avantaje. Unul dintre acestea este flexibilitatea antreprenorilor și capacitatea lor de a găsi soluții inovatoare, chiar și în perioade dificile. De asemenea, conectivitatea tot mai bună la nivel european și global oferă oportunități importante pentru companiile care sunt bine poziționate strategic.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Punctele slabe ale mediului de afaceri din România includ, în primul rând, lipsa de predictibilitate legislativă. Schimbările frecvente și, uneori, neașteptate din legislație creează dificultăți pentru companii, care sunt nevoite să se adapteze rapid la noile cerințe. Acest lucru adaugă o presiune suplimentară asupra bugetelor și strategiilor pe termen lung.
Un alt punct slab este lipsa sprijinului din partea statului pentru companiile locale, mai ales în comparație cu alte țări din regiune. De exemplu, în Polonia, Atos beneficiază de fonduri guvernamentale și programe de susținere care sporesc competitivitatea acestei entități față de Atos România. Statul polonez este mult mai implicat în crearea și susținerea unui ecosistem de business local, înțelegând că este, de fapt, o investiție în propria economie, în propriii cetățeni, ceea ce reprezintă un avantaj semnificativ pentru companiile care operează acolo.
Pe de altă parte, mediul de afaceri din România are și avantaje. Unul dintre acestea este flexibilitatea antreprenorilor și capacitatea lor de a găsi soluții inovatoare, chiar și în perioade dificile. De asemenea, conectivitatea tot mai bună la nivel european și global oferă oportunități importante pentru companiile care sunt bine poziționate strategic.
Acum, la finalul unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Așteptările de la autoritățile române pot fi rezumate prin două cuvinte esențiale: responsabilitate și maturitate. Într-un context economic și social complex, este imperativ ca deciziile politice și legislative să fie luate cu o viziune pe termen lung, având în vedere impactul direct asupra mediului de afaceri și asupra competitivității economiei românești. De asemenea, traseul european al României, care asigură garanții puternice pentru investitorii din Occident, rămâne vital în zona de business.
Ne dorim o mai mare predictibilitate legislativă și un sprijin concret pentru companiile care contribuie activ la dezvoltarea economiei locale. Acest sprijin nu înseamnă doar fonduri sau subvenții, ci și crearea unui cadru legislativ stabil, corect, echitabil și adaptat la realitățile economice actuale, astfel încât să putem concura de la egal la egal cu alte țări din regiune. Și, de asemenea, să putem oferi un mediu de lucru sănătos și predictibil angajaților noștri din România.
Care sunt principalele 3 puncte ale strategiei Dumneavoastră de business pentru anul viitor?
Referindu-mă doar la trei piloni fundamentali pentru strategia noastră în 2025, care să atingă atât grija pentru întreaga echipă, prin dezvoltarea profesională și personală a angajaților noștri, cât și menținerea unor servicii de cea mai înaltă calitate clienților noștri, aș face referire la:
Cross-skilling pentru angajați. Acest lucru se traduce prin faptul că vom investi puternic, în continuare, în dezvoltarea echipei Atos, pregătindu-i pe colegii noștri să lucreze cu tehnologii relevante și de viitor. Prin această strategie, ne asigurăm că angajații noștri sunt agili, adaptabili și pregătiți să răspundă tuturor cerințelor pieței, aflată în continuă schimbare și evoluție.
Un al doilea pilon fundamental pentru noi este integrarea, pe plan și mai larg, a AI în procesele interne, ceea ce înseamnă că implementăm soluții de inteligență artificială pentru a simplifica aceste procese. Scopul final este să eliminăm sarcinile repetitive, să optimizăm operațiunile și să creăm un mediu de lucru mai eficient și mai orientat către inovație.
Al treilea pilon este parte a unui program amplu de organisation improvement, pe care îl implementăm deja, de câțiva ani, în companie, cu focus pe mental health. Punem un accent deosebit pe acest lucru, deoarece considerăm că sănătatea mentală și bunăstarea angajaților trebuie să reprezinte o prioritate într-o companie. În acest sens, investim tot mai mult în programe și inițiative care să sprijine echilibrul emoțional al echipei noastre, fiind conștienți inclusiv de faptul că o organizație sănătoasă din interior performează mai bine pe termen lung.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2025?
Stabilitatea. Mă întorc la stabilitate, de la cea economică, politică, socială și până la cea geopolitică. Consider că stabilitatea a fost și rămâne una dintre cele mai mari provocări globale, dar și pentru industria IT. Este adevărat că fiecare industrie se confruntă cu provocări tehnologice, iar în IT avem deja obișnuința de a fi dinamici și de a ne adapta rapid la schimbări. Este adevărat și faptul că avansul tehnologic, deși accelerat, face parte din planurile noastre și este integrat în strategiile pe termen lung.
Totuși, ceea ce depășește în prezent aceste provocări previzibile este incertitudinea legată de stabilitatea globală. Lipsa de predictibilitate economică, socială și politică are, în mod cert, un impact semnificativ mai mare și mai greu de gestionat, din mediul privat, decât avansul tehnologic pe care îl anticipăm pentru 2025. Într-un astfel de context, provocarea majoră va fi menținerea unui echilibru și adaptarea rapidă într-un mediu global tot mai impredictibil.