Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din toate punctele de vedere: economic, social, și geopolitic. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Corneliu Bodea, CEO Adrem
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2024? Argumentați!
Iluzie. 2024 a fost anul în care ne-am prefăcut că putem evita consecințele. Că putem menține artificial un echilibru, fără să plătim costurile reale. A fost anul în care s-a crezut că banii publici sunt inepuizabili, că reglementările pot substitui realitatea economică și că amânarea deciziilor poate fi o strategie sustenabilă. Dar notele de plată vin întotdeauna – uneori cu întârziere, dar niciodată fără dobândă.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2024? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Anul 2024 a stat sub semnul unor incertitudini politice și economice, deopotrivă. Rundele electorale au adus (atât în România, cât și la nivel global) o explozie a cheltuielilor publice, fără o direcție clară și fără un plan sustenabil pe termen lung. Sectorul energetic a resimțit destul de mult impactul acestor măsuri adoptate în grabă – de la scheme de compensare până la intervenții administrative menite să mascheze efectele, nu să le rezolve. În ciuda acestui peisaj complicat, am reușit să închidem anul cu rezultate solide. Execuțiile din 2024 au depășit așteptările, iar contractele semnate pentru 2025 și 2026 ne oferă stabilitate.
Cum au influențat crizele suprapuse, situația geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) și perspectiva rundelor electorale activitatea companiei dvs.?
Fiecare dintre aceste crize a lăsat urme adânci asupra piețelor – uneori vizibile imediat, alteori cu efect întârziat. La nivel global, am asistat la fluctuații imprevizibile ale prețurilor și la o volatilitate crescută a piețelor energetice, iar aceste valuri de incertitudine s-au resimțit și la noi. Pe măsură ce piețele internaționale au fost afectate de conflicte și schimbările politice majore, au apărut și modificări ale reglementărilor și politicilor energetice, inclusiv pe piața locală. Totul a fost, în fond, un joc de balanță între stabilitatea cerută de economie și instabilitatea adusă de contextul geopolitic. Rundele electorale au avut un efect de undă asupra întregului climat economic. Cred că am simțit cu toți, într-un fel sau altul, incertitudinea care planează. Pentru noi, adaptabilitatea a fost esențială. Am înțeles că reacțiile rapide sunt cele care pot face diferența într-un astfel de context.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Avem un potențial de dezvoltare incontestabil, vizibil mai ales în infrastructură – fie că vorbim despre energie, transporturi sau digitalizare. Capacitatea de a face acest salt există – atât din punct de vedere tehnologic, cât și financiar. Avem acces la fonduri, la expertiză internațională și la resurse umane valoroase, însă toate acestea sunt adesea blocate de un sistem birocratic greoi și de o administrație care nu reușește să țină pasul cu ritmul pieței. Digitalizarea instituțiilor publice rămâne într-un stadiu incipient, iar climatul politic instabil nu face decât să adâncească această lipsă de eficiență. De prea multe ori, mediul de afaceri este nevoit să navigheze printr-un labirint de reglementări incoerente, în loc să se concentreze pe creștere. Avem toate ingredientele pentru a deveni un hub economic și energetic regional, dar fără o viziune clară și o asumare reală a reformelor, acest potențial rămâne nevalorificat.
Acum, la finalul unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Mai puțină retorică și mai multe decizii bazate pe realitate. E momentul să înțelegem că nu mai putem construi politici publice pe premise false. Avem nevoie de profesionalism în administrație, de un stat care nu mai blochează economia, ci o sprijină prin măsuri coerente. Iar pentru asta, trebuie să recunoaștem greșelile trecutului și să gândim soluții care să nu fie doar paliative temporare, ci structuri funcționale pe termen lung.
Care sunt principalele 3 puncte ale strategiei Dumneavoastră de business pentru anul viitor?
Pentru noi 2025 va fi un an al recalibrării. Consolidarea este prioritară – nu doar ca măsură de siguranță economică, ci ca fundament pentru orice creștere viitoare. Nu ne permitem să fim reactivi, ci trebuie să construim solid, astfel încât fiecare decizie să ne aducă mai aproape de un model rezilient. Digitalizarea este, de asemenea, o componentă fundamentală pentru Adrem. Nu ne limităm la eficientizare, vrem să integrăm activ tehnologii care schimbă radical modul cum operăm, luăm decizii și interacționăm cu piața. Bineînțeles că tot acest efort trebuie susținut de o fundație financiară solidă. De aceea, un punct cheie va fi refinanțarea. Nu ne interesează expansiunea de dragul cifrelor, ci o creștere inteligentă, sustenabilă, aliniată cu realitățile pieței și cu direcția în care vrem să mergem.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2025?
2025 va fi marcat de reconfigurări majore. Deja vedem cum schimbarea de paradigmă în politica SUA influențează întregul peisaj global. Vor exista, bineînțeles, efecte asupra piețelor de energie, a investițiilor și a relațiilor comerciale. Europa va avea o reacție în oglindă în acest sens; vom asista la regândirea politicilor industriale, iar felul în care România se va poziționa în această competiție globală va defini și direcția în care vor merge economiile naționale.
Mai trebuie să luăm în calcul și alegerile prezidențiale, care acum, mai mult ca niciodată, nu reprezintă doar o schimbare de nume, ci un punct de decizie asupra viitorului economic și investițional al țării.
În energie, cred că cea mai mare provocare a acestui an va fi păstrarea unui echilibrul între costurile tranziției energetice și realitățile economice. Se poate ca, din dorința de a accelera schimbările, să ajungem să creăm noi dezechilibre, noi distorsiuni de piață care să descurajeze investițiile. Trebuie să ne jucăm cărțile inteligent și să profităm de acest context pentru a atrage capital și a ne consolida poziția pe harta energetică europeană, evitând capcana unor măsuri pripite.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.