Forbes România i-a invitat pe cei mai importanți lideri din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2023 și despre provocările anului 2024 în proiectul editorial #lecțiipentru2024.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2023?
„Predictibilitate” este cuvântul anului, generat de principala nevoie a mediului de afaceri, în contextul socio-economic global. Companiile sănătoase, cum sunt cele pe care le coordonez, se bazează pe execuția bugetului, iar toate strategiile de business sunt construite cu scopul atingerii țintelor pe care acesta le impune.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2023? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Dincolo de provocările legate de retehnologizarea fabricilor și integrarea unor soluții noi de business, pentru a putea utiliza resursele mai logic și mai sustenabil, am fost puși la grea încercare de complexitatea creată la nivel legislativ și de lipsa de deschidere spre comunicare a autorităților publice. Ne-a îngrijorat și lipsa de claritate a unor inițiative legislative și modul în care acestea pot fi interpretate chiar de legiuitor. Am fost și suntem sub presiunea vitezei și a frecvenței cu care se schimbă mediul și contextul economic, care influențează direct strategiile organizațiilor și rezultatul financiar al acestora. Aș enumera aici și comportamentul consumatorilor, fiindcă alegerile pe care le fac sunt dictate de inflație, de presiunea bugetară. În ciuda acestor dificultăți, am reușit să ne dezvoltăm într-un sens favorabil, obținând rezultate peste cele bugetate.
Cum au influențat crizele suprapuse și noua situație geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) activitatea companiei dvs.?
Impredictibilitatea contextului extern a fost resimțită în schimbarea comportamentului furnizorilor, partenerilor și consumatorilor noștri. A fost, mai degrabă, o stare de neliniște în așteptarea unor decizii care pot influența negativ contexte asupra cărora nu avem control. Dacă putem spune că, din nefericire, ne-am obișnuit cu ideea războiului de la graniță, iată ca tocmai a izbucnit un alt conflict care poate influența prețul petrolului și, implicit, al materiei noastre prime principale – preformele. E dificil de estimat acum impactul în business, însă este, cu certitudine, un motiv de îngrijorare pentru noi și pentru industria în care activăm.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
Cred că avem un mediu concurențial corect, creat de antreprenorii din România care dețin cunoștințele relevante și au voința și viziunea pentru a construi afaceri sustenabile. Acesta este și unul dintre avantajele majore ale mediului de afaceri din România – jucătorii din industrie. Am întâlnit foarte mulți antreprenori care țin piept, de o perioada bună de timp, tuturor intemperiilor socio – economice recente și care dau dovadă în continuare de reziliență, în ciuda contextului mai puțin prietenos, dacă nu potrivnic.
Acum, înaintea unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
Îmi doresc ca autoritățile, indiferent de miza eventualei puteri generată de campanie, să își păstreze integritatea și să simtă cu adevărat presiunea propriilor promisiuni. Antreprenoriatul din România contribuie cu peste 50% la PIB, iar dacă guvernanții nu creează un mediu propice de business, vor afecta cu bună știință însăși sănătatea economico-financiară a țării – pe care, de altfel, sunt obligați să o păstreze, dacă nu să o îmbunătățească. Crearea unui cadru legislativ coerent și sustenabil rămâne, cred eu, o condiție majoră a gestionării economice eficiente a unui stat supus deja la multe încercări de-a lungul diverselor mandate politice.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2024?
Lipsa forței de muncă de specialitate, coroborată cu lipsa de disponibilitate a populației active în ceea ce privește perfecționarea profesională. Retenția personalului devine o prioritate a companiilor, fapt ce implică, pe de o parte, costuri de personal ridicate, iar pe de alta, obligația tehnologizării și re-tehnologizării, punând presiune majoră pe costuri, erodând „margini” de profit și limitând disponibilitatea acționarilor sau deținătorilor de business. Vom asista, probabil, la manifestări de conservare a afacerilor și nu de dezvoltare a lor.