Forbes România i-a invitat pe cei mai importanți lideri din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2023 și despre provocările anului 2024 în proiectul editorial #lecțiipentru2024.
Johan Gabriels, Director Regional pentru Europa de Sud-Est al iBanFirst
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2023? Argumentați!
Cuvântul anului 2023, sau mai precis expresia anului este încetinire economică. Dacă acum doi ani se anticipa că vom experimenta un deceniu al creșterii, susținută de accelerarea digitalizării și de costurile reduse ale capitalului, realitatea nu a coincis cu proiecțiile inițiale. Creșterea economică încetinește la nivel global, cu o singură excepție majoră: Statele Unite
Piețele valutare au rămas într-o stare de volatilitate, iar investitorii se confruntă cu multiple provocări, de la conflictul din Ucraina, la incertitudinile privind inflația, ratele ridicate ale dobânzilor și criza din Orientul Mijlociu. Aceste provocări au impact asupra economiei, determinând o încetinire a investițiilor, cu repercusiuni în activitățile industriale și în dinamica afacerilor.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2023? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Principala mea preocupare privind activitatea iBanFirst în regiune în acest an a fost impactul economic al războiului dintre Ucraina și Rusia, împreună cu recenta criză din Orientul Mijlociu. Fluctuațiile imprevizibile ale prețurilor materiilor prime și energiei au determinat companiile de comerț să adopte o strategie de business mai precaută pentru a-și proteja resursele financiare. Pe de altă parte, multe companii românești au ales să colaboreze cu fintech-uri pentru a eficientiza plățile internaționale și pentru a gestiona proactiv fluctuațiile valutare, asigurându-și astfel o creștere durabilă în această perioadă dificilă.
În ceea ce privește rezultatele, în 2023 am reușit să ne consolidăm prezența în Europa Centrală și de Est. După doi ani de activitate în regiune, cu birouri în București, Sofia și Budapesta, am reușit să atragem peste 1.000 de companii pe platforma iBanFirst, unde acestea pot realiza tranzacții transfrontaliere în peste 30 de valute. România se poziționează în primele trei piețe europene în ceea ce privește rata de adoptare. Avem o bază de clienți alcătuită din 400 de IMM-uri românești, cu o medie de 30 de companii care își deschid cont pe platforma de trading. Țara se află în faza de early majority, în care aproximativ 50% dintre IMM-uri colaborează cu fintech-uri, ca alternativă la băncile tradiționale.
Portofoliul nostru de clienți regionali este foarte divers, incluzând companii de import-export din diverse sectoare, de la cel auto, agricultură, energie, IT și telecomunicații, până la construcții și retail. Pentru anul 2023, anticipăm o dublare a volumului tranzacțiilor în România comparativ cu anul 2022, la circa 1 miliard de euro.
Cum au influențat crizele suprapuse și noua situație geopolitică (continuarea războiului din Ucraina și izbucnirea conflictului din Israel) activitatea companiei dvs.?
Conflictul din Ucraina a schimbat semnificativ modul în care companiile abordează comerțul internațional. Creșterea volatilității de pe piața valutară a condus la o reducere a apetitului pentru risc. În plus, țările din regiune sunt puternic dependente de cursul EUR/USD în ceea ce privește schimburile comerciale din afara UE, deoarece multe dintre produse și servicii sunt încă denominate în euro, în ciuda utilizării monedelor locale. Valoarea ridicată a euro față de dolar reprezintă o provocare, generând costuri mai mari pentru importuri sau exporturi mai puțin competitive pentru IMM-uri.
Prin urmare, am observat o creștere a interesului companiilor pentru soluții de protejare împotriva fluctuațiilor valutare. Serviciile de risk management au fost foarte căutate în acest an, iar consultanții noștri forex au sprijinit clienții în dezvoltarea și implementarea unor planuri personalizate de gestionare a riscurilor valutare.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România în contextul social și economic actual?
În ciuda perioadei dificile pe care o traversăm, România are o rată de creștere economică de peste 2%, depășind alte țări din regiune și din Uniunea Europeană. Țara este o destinație atractivă pentru investiții în sectoare diverse, precum: infrastructură, industrie, digitalizare, energie regenerabilă, sănătate și educație. Mai mult, apartenența la Uniunea Europeană îi consolidează competitivitatea pe piețele internaționale.
În privința punctelor slabe, România este o țară în curs de dezvoltare, ceea ce înseamnă că economia sa este vulnerabilă la șocuri externe, precum o încetinire a creșterii economice globale sau conflicte geopolitice. De asemenea, trebuie evaluat impactul pe care noile măsuri fiscale îl vor avea asupra sectorului privat și asupra economiei în ansamblu.
Acum, înaintea unui an electoral complex, ce așteptări aveți de la autoritățile române?
În primul rând, îmi exprim aprecierea pentru măsurile proactive adoptate de Guvernul României, precum investițiile în infrastructură și educație, alături de eforturile de combatere a corupției.
Sper că autoritățile vor continua să se concentreze pe implementarea unor politici menite să abordeze provocările economice, să susțină creșterea și să atragă investiții. Stabilitatea fiscală este esențială pentru bunăstarea economică a țării.
De asemenea, mă aștept la menținerea angajamentului față de combaterea corupției. Consolidarea instituțiilor, impunerea responsabilității și promovarea transparenței vor contribui la creșterea încrederii populației în guvernare.
În același timp, consider că este nevoie de măsuri pentru a combate criza forței de muncă declanșată de emigrarea persoanelor tinere și educate, asigurând astfel retenția în țară a talentelor valoroase.
Care sunt principalele trei puncte ale strategiei dumneavoastră de business pentru anul viitor?
Strategia pentru anul viitor vizează consolidarea prezenței noastre pe piețele din Europa Centrală și de Est. Unul dintre principalele obiective este extinderea bazei noastre de clienți. În România, de exemplu, ne propunem o creștere substanțială, de 50%, a portofoliului de clienți.
De asemenea, intenționăm să îmbunătățim capacitățile platformei de tranzacționare, astfel încât aceasta să devină și mai ușor de utilizat și să ofere simultan soluții inovatoare adaptate nevoilor clienților.
Nu în ultimul rând, rămânem dedicați misiunii de a sprijini companiile să-și realizeze planurile de expansiune regională și internațională. Echipele noastre furnizează întreprinderilor soluții personalizate de plăți și schimb valutar, asigurându-se că acestea dispun de instrumentele necesare pentru a-și desfășura activitățile în mod efficient, în acest context dinamic și imprevizibil.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar și pentru industria/domeniul în care activați, în anul 2024?
Principalele provocări pentru anul viitor includ o nouă criză energetică, în special dacă situația din Orientul Mijlociu va continua să se agraveze. În acest moment, amploarea crizei energetice nu este la fel de gravă ca cea de anul trecut.
Mai includ revenirea stagflației în Europa, având în vedere că datele recente arată o creștere economică slabă și rate ale inflației mai mari decât se aștepta în Germania și Franța. Situația din Regatul Unit pare, de asemenea, îngrijorătoare.
Și o altă provocare este riscul ridicat de recesiune în zona euro, determinat de întârzierea revenirii economice post Covid, de criza energetică de durată și de politica monetară restrictivă.
Industria fintech se confruntă, de asemenea, cu provocările sale. Una dintre acestea este să țină pasul cu normele și reglementările în continuă schimbare, pe care trebuie să le respecte. În plus, băncile tradiționale își inovează modelul de business, devenind o concurență în creștere pentru fintech-uri. De asemenea, pe măsură ce soluțiile fintech câștigă popularitate, scalabilitatea devine o provocare majoră. Acestea trebuie să asigure gestionarea eficientă a volumelor ridicate de tranzacții, menținând în același timp standardele de performanță și securitate ale sistemelor.