Forbes România a invitat reprezentanți importanți din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023 în proiectul editorial #lecțiipentru2023.
Ovidiu Tuduruță, fondator Beesers
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.
Creșterea capacității operaționale, respectiv construcția a cât mai multor echipe disponibile pentru deplasare la domiciliu pentru consultații și investigații medicale sau pentru administrare de tratamente. Nu poți promova existența unei aplicații care aduce asistența medicală la domiciliu, dacă nu sunt echipe care să aștepte momentul când tu îi cauți pentru tine sau pentru cei de care îți dorești să ai grijă. Construcția de parteneriate pentru stimularea veniturilor.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Aș spune că motivele de îngrijorare persistă. Sunt într-o permanentă anxietate gândindu-mă că poate trebuia să mă concentrez în direcția vânzărilor mai mult decât în direcția construcției echipelor disponibile pentru asistența medicală la domiciliu. Mă gândesc permanent dacă suntem în momentul potrivit să reacționăm unor propuneri venite dinspre reprezentanțe ale altor state, să ducem BEESERS la ei în piață. S-a întâmplat anul acesta să fim invitați să mergem cu produsul și în alte state. Stau în cumpănă dacă suntem încă suficient de maturi să facem asta. Cred că voi aplica sfatul unor apropiați, să încercăm și să descoperim pe parcurs drumul potrivit pentru extindere. Suntem într-un alt film față de începutul anului. Am intrat în câteva parteneriate care generează venituri constant, am crescut echipa de medici și asistenți de la 150 la 550 de specialiști disponibili celor care-i caută pentru servicii medicale la domiciliu. Am crescut numărul utilizatorilor activi de la 10.000 la 33.000. Au crescut de 5 ori numarul de rezervări de servicii medicale la domiciliu. Simt că am în mână un cub Rubik pe care încă îl construiesc. În ziua în care îl voi realiza din mișcări reflex, las spațiu liber altor îngrijorări față de cele menționate mai sus.
Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Pot doar să speculez spunând că oamenii au revenit la obiceiul gestiunii mai atente a banului. Nu sunt convins nici măcar despre această concluzie, văd că restaurantele sunt pline, aeroporturile pline de asemenea, traficul în București a devenit tot mai greoi. Indirect, cu siguranță există impact. Inflația, costurile ridicate cu energia, etc.
Nu pot să nu remarc că ne-am maturizat ca societate. Reacționăm punctual cu tot ce avem la îndemână, vezi situația refugiaților care sunt primiți și astăzi cu toată căldura pe care o are această națiune. Altfel ne ducem viața înainte fără să transformăm în drama drobului de sare ce se întâmplă în apropierea graniței. Suferim pentru ce se întamplă în vecinătate, ajutăm atunci când resursele noastre pot fi de ajutor, totuși reușim să ne ținem și de obiectivele personale. Am reușit să contribui împreună cu echipa la creșterea BEESERS, cu toate că în paralel trăiesc suferința dramei din Ucraina.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
Punctele tari ar fi setea pentru succes a românului, capacitatea de mobilizare, de exemplu lista lunga de inovații aparținând start-up-urilor naționale, adaptabilitatea ridicată a antreprenorului român, pentru că noi acum învățăm cum este să ne fie un pic mai bine, capitalul financiar în creștere și disponibil pentru investiții, un ecosistem de antreprenori cu forța financiară în creștere. La puncte slabe aș enumera incapacitatea antreprenorilor români pentru construcția de afaceri în parteneriat, lipsa unui parteneriat între autoritățile statului și mediul privat, lipsa de coeziune în revendicări dinspre mediul privat către decidenții de politici publice, lipsa predictibilității politicilor fiscale. De exemplu, anul acesta am avut pe masă mai multe scenarii de impozitare pentru anul 2023, iar acum suntem într-o permanentă anxietate pentru că mâine mediul politic poate modifica politicile fiscale. Un punct slab major este reprezentat de lipsa digitalizării în colaborarea cu statul. Avem cea mai mare bancă “românească”, trezoreria. Este un film prost când ne gândim cât de puțin este digitalizată relația cu trezoreria și toți antreprenorii lucrăm cu această instituție.
Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvențe, blocaje)?
S-au luat totuși măsuri, nu consider că suntem în momentul unui risc sistemic. Au fost plafonate costurile cu energia și pentru consumatorii casnici, și pentru companii, a continuat programul IMM INVEST pentru stimularea creditării cu dobânzi suvenționate. Sunt în curs investiții multe cu bani provenind Planului Național de Redresare și Reziliență, nu arată rău previziunile pentru această iarnă. De la primavară, vom vedea. Tendința antreprenorului va fi să nu avem decidenți care au idei, aceasta ne sperie mai mult decat ideile în sine. Statul român are darul să ne transmită că este un partener pe care să nu te bazezi, deci prefer acest partener să nu faca nimic.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
La nivel mondial, războiul din Ucraina care, în funcție de cum se derulează situația pe front, va genera schimbări majore, securitatea energetică și aici mă refer la lanțuri logistice pentru transferul materiilor de la producător, acolo unde este deficientă, momente punctuale de șoc în piețele financiare care pot genera emoții puternice și, implicit, un bulgăre care să afecteze stabilitatea burselor. La nivelul industriei noastre, provocarea va fi să adaptam sistemele medicale globale care depind de finanțare publică la noile obiceiuri ale pacientului, care descopera soluții de acces la sănătate mai simple, mai confortabile și mai digitalizate. Vezi situația telemedicinei, care a devenit un obicei odată cu pandemia COVID, iar statul român reușește să vină cu un prim set de reglementări la doi ani și jumătate distanță. Trăim vremuri când reacția celor care construiesc legi este mult prea întârziată față de adaptarea societății la un anumit obicei. Statele, în general, au devenit mecanisme prea greoaie ca să reglementeze anticipativ obiceiuri pe care le vom avea peste doi ani.