După doi ani de pandemie, restricții, multe efecte și trenduri apărute în urma „noului normal”, mediul de afaceri local a primit o nouă provocare: conflictul de la granițele țării, cu toate implicațiile sale economice.
În acest neașteptat context, Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori să răspundă unui scurt chestionar într-un moment complicat din punct de vedere economic și social. Pentru că, până la urmă, în ciuda dificultăților, rămân lecțiile de business și de viață.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.
E dificil să descriu 2022 într-un singur cuvânt, au fost foarte multe evenimente care au definit anul încă de la început. Aș alege în mod sigur cuvântul “contradicție”, o stare de fapt a anului trecut – dată fiind situația generată de conflictul din Ucraina și faptul că nu am știut să evaluăm impactul acestuia în industria noastră, în timp ce, abia ieșeam din pandemie, după doi ani în care frica a fost principalul driver atât în mediul de business, cât și în viața de zi cu zi a clienților.
Ar mai fi și “volatilitate”, adusă de criza energetică și de creșterea constantă a inflației. Aș adăuga aici și ideea de “reziliență”, determinată de eforturile constante de a sta în contact cu clienții și de a înțelege felul în care au fost afectați, pentru a le putea oferi servicii care să se potrivească situației lor financiare, astfel încât să minimizăm impactul în profitabilitatea companiei.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Am avut motive multiple de îngrijorare anul trecut, începând de la continuitatea business-ului – în cazul în care conflictul din Ucraina s-ar fi intensificat, până la felul în care teama generată de această ipoteză și-ar fi pus amprenta pe comportamentul de plată al clienților KRUK. În același registru, ne temeam și de modul în care aspectele macroeconomice ar fi putut afecta profitabilitatea companiei și planurile de dezvoltare ale KRUK Group pentru piața din România.
Dintre aceste temeri, doar riscurile macroeconomice s-au materializat, parțial, e adevărat, însă în ce privește rezultatele, KRUK Group a punctat peste așteptările de la începutul anului; mă refer aici la valorile investițiilor în portofolii neperformante și la zona de recuperare.
Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Încă de la debutul conflictului, cea mai mare temere a fost legată de schimbarea comportamentului de plată al clienților, mai ales al celor care erau cei mai apropiați de zonele afectate. Dacă ne uităm însă în urmă, de la distanța unui an, realizăm că impactul a fost minimal în ce privește profitabilitatea companiei. Cred că a ajutat abordarea noastră proactivă față de client, adică eforturile pe care le-am depus ca să înțelegem cu adevărat limitările acestora, situațiile lor reale, de viață, ca să putem veni cu soluții adaptate exact nevoilor financiare pe care le aveau.
Din punctul de vedere al business-ului, activitatea KRUK Romania nu a fost afectată aproape deloc; e adevărat că am luat, încă de la început, o serie de măsuri de siguranță, precum stoparea vizitelor pe teren și oprirea parțială a activităților de colectare în apropierea zonei de conflict.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
Costul relativ redus al forței de muncă și rata mică a șomajului, comparativ cu Vestul Europei – acestea ar fi câteva puncte tari. Se observă o schimbare de paradigmă în acest sens, date fiind creșterile succesive ale salariului minim din anii recenți, România oferind, în continuare, prețuri mici pentru resurse versus vestul Europei. Aș adăuga și diferitele programe de stimulare a investițiilor pe care le oferă Guvernul, cum ar fi subvențiile care ajută anumite sectoare de business să crească și deducerile fiscale. Spre exemplu, sectorul IT care are creșteri de peste 25% în turnover în ultimii doi ani, fiind una din industriile care beneficiază de astfel de deduceri. Oportunitatea de a atrage fonduri nerambursabile pentru dezvoltarea anumitor domenii ar fi un alt punct forte – dacă vom reuși să creștem rata de absorbție a acestor fonduri și sa ne apropiem de vecinii din Ungaria și Polonia, care înregistrează peste 70%, cu siguranță vom vedea mult mai multe industrii care vor prospera.
Între punctele slabe ale mediului de afaceri din România aș enumera lipsa de predictibilitate macroeconomică, o presiune constantă pe strategiile de dezvoltare ale companiilor din România sau chiar un motiv de exit dintre granițele țării. Tot aici aș menționa și birocrația excesivă, dar și digitalizarea sub așteptări a sistemelor publice -un detractor puternic pentru dezvoltarea business-urilor.
Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără piederi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
Cred că dialogul constant și consistent cu mediul de afaceri ar fi una dintre principalele măsuri pe care autoritățile le pot lua pentru a înțelege în profunzime dinamica impactului resimțit la nivelul business-urilor. Măsurile protecționiste sunt poate cel mai eficient instrument al Guvernului, iar agilitatea în ceea ce privește aplicarea acestora determină, de cele mai multe ori, soarta întreprinderilor mici și mijlocii. Creditele garantate de Stat, subvențiile pentru anumite sectoare afectate serios, flexibilitatea privind încasarea taxelor și impozitelor – astfel încât companiile să își mențină fluxul de numerar – și facilizarea accesului rapid la finanțare pentru afaceri cred că sunt soluții care pot susține o trecere mai lină peste această perioada.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
Din studiile pe care le derulează KRUK România an de an, corelate cu predicțiile macroeconice ale Băncii Naționale, reiese ca 2023 va fi definit în continuare de instabilitate macroeconomică, cu o preocupare crescută pe păstrarea inflației double digit până spre sfârșitul anului 2023. Această situație, la fel ca anul trecut, va pune presiune pe puterea de cumpărare a românilor și, ca atare, va pune frână creșterii economice determinată de un istoric bazat pe consum. Un avantaj important pe care îl avem însă în acest moment e reprezentat de cap-urile prețurilor la energie, care nu lasă inflația să crească peste nivelul pe care îl resimțim deja. Alt motiv de îngrijorare e creșterea continuă a dobânzii-cheie în 2022, care urcat ratele la credite la un nivel de două cifre; coroborată cu evoluția sub inflație a salariilor, rezultă și mai multă presiune pe cheltuielile lunare ale familiilor din România.
Întorcându-mă la business-ul de investiții în portofolii neperformante și colectare creanțe pe care KRUK îl desfășoară în România de peste 15 ani, consider că toate situațiile menționate mai sus vor reprezenta riscuri pentru care va trebui sa integrăm soluții în 2023. Compania noastră monitorizează constant datele macroeconomice și felul în care acestea influențează comportamentele de plată, astfel încât să putem oferi clienților noștri soluții adaptate nevoilor acestora. Dincolo de aceste riscuri, aș menționa poate și costul de împrumut, care afectează creșterea business-urilor la nivel mondial și ne determină, pe cei responsabili de dezvoltarea afacerilor, să ne uităm mai atent decât în anii precedenți la potențialul de profitabilitate a fiecărei potențiale investiții.