FacebookTwitterLinkedIn

Forbes România a invitat reprezentanți importanți din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate/trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023 în proiectul editorial #lecțiipentru2023.

Liudmila Climoc, CEO Orange România

Forbes România: Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022?

Liudmila Climoc: Două cuvinte complementare au definit anul acesta, iar ele sunt reziliență și împreună.

De ce această alăturare? Deoarece atunci când ne-am confruntat cu situații dificile reziliența ne-a permis să ne regrupăm în timp util și să gestionăm dificultățile adecvat, iar acest lucru nu a putut fi făcut decât împreună.

În plus, 2022 ne-a demonstrat că împreună se celebrează cel mai bine reușitele, iar ceea ce am realizat pe parcursul anului, sub umbrela One team, One offer, One customer, este cel mai bun exemplu în acest sens.

Forbes: Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?

Liudmila Climoc: Pentru noi toți, așteptările de la începutul lui 2022 erau cu totul și cu totul altele, față de realitatea care s-a conturat ulterior. Porneam la drum în noul an optimiști și simțeam în continuare momentul de creștere din 2021, când piața începea să se recupereze după pandemie.

În plus, deși impactul profund al crizei sanitare schimbase paradigma tuturor și societatea fusese complet afectată, modelele de business intraseră într-un mod de lucru aparte, iar noi învățasem cum să ne adaptăm la „the new normal”. Iar atunci a venit ceva și mai perturbator: războiul de la granițele noastre.

A fost ceva complet neașteptat și am simțit brusc cum timpul s-a comprimat, zeci de ani s-au concentrat instant într-o singură perioadă, iar timpul a devenit elementul plin de provocări care ne-a testat și ne testează în continuare rezistența.

Războiul a avut un impact uriaș asupra societății, asupra siguranței noastre, a tuturor, punându-ne în fața unei situații fără precedent, în care a trebuit să facem scenarii nemaigândite, în care am creionat planuri de business continuity fără precedent.

În acest context nebănuit și într-un an care s-a dovedit a fi imprevizibil, industria de telecomunicații a fost nevoită să treacă prin procese constante de reinventare și adaptare.

Cu toate acestea, am reușit în 2022 să marcăm mai multe borne esențiale: am împlinit 20 de ani de brand Orange și 25 de ani de prezență a companiei pe piața din România și am accelerat strategia Orange de a fi prima alegere a clienților pentru servicii convergente în România prin finalizarea tranziției Orange Romania Communications către brandul Orange și lansarea primei oferte comune de servicii fix-mobil.

În urma tranziției, Orange Business Services a devenit unul dintre cei mai importanți furnizori și integratori de tehnologie pentru sectoarele public și privat din România.

Mai mult, Orange, rețeaua #1 din România, a fost reconfirmată anul acesta în urma analizei Ookla® a rezultatelor comparative Speedtest Intelligence® drept cea mai bună rețea mobilă din țară, beneficiind de cea mai rapidă rețea fixă și mobilă, dar și de cea mai mare acoperire mobilă.

Rețeaua Orange 5G, aflată în expansiune constantă pe parcursul anului, este azi disponibilă în 21 de orașe din țară, în localități din județul Ilfov, stațiuni montane și estivale.

La capitolul realizări mai menționez dezvoltarea inițiativelor din zona de CSR, cea mai recentă fiind lansarea unui program pe 4 ani, cu scopul de a crește procentul de energie verde folosit în rețeaua Orange și de a reduce impactul asupra mediului prin folosirea de surse alternative de energie.

Dar faptul că 2022 este un an imprevizibil se vede și în zona financiară: am înregistrat o creștere pentru al treilea trimestru de 3,6% față de perioada similară a anului trecut, dar pentru primele 9 luni ale anului avem o scădere de 1,5%.

Acest lucru ne arată că există o dinamică pozitivă, dar și că incertitudinile în piață sunt reflectate în rezultatele obținute.

Forbes: Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?

Liudmila Climoc: Pe fondul instabilității economice provocate de pandemie, războiul din Ucraina a exacerbat inconstanța, iar inflația fără precedent și creșterea majoră a prețurilor la curent au dus la tulburări în activitate.

Dar o influență dintr-un alt registru a fost mobilizarea noastră extraordinară într-un timp record după ce a început războiul din Ucraina, când Orange România, în semn de solidaritate cu toți cei afectați de criză, a venit în sprijinul lor cu soluții urgente pentru a-i ajuta să comunice ușor cu persoanele apropiate și să aibă acces rapid la informație.

A fost o acțiune care ne-a demonstrat nouă și celor din jur că de la începutul acestui război am fost nu doar responsabili, ci și solidari față de oameni.

Azi ne este mai clar ca niciodată că această situație dificilă ne-a unit și mai mult și ne-a făcut să înțelegem că marile încercări, de orice natură ar fi, se pot depăși printr-o legătură puternică interumană.

Forbes: Care credeți că sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?

Liudmila Climoc: România are o atractivitate crescută pentru investițiile străine și un potențial foarte mare de dezvoltare economică, față de alte țări din Europa.

E adevărat că suntem pe ultimul loc din cele 27 de state membre UE în Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI), dar, paradoxal, pe partea de conectivitate suntem foarte bine poziționați, la fel și la capitolul proporției femeilor specialiste în domeniul TIC (locul 2) și în ceea ce privește numărul absolvenților în domeniul TIC (locul 4). 

Vedem, totodată, cum România se dezvoltă ca un hub IT din zona de sud-est a Europei, iar capabilitățile țării și ceea ce produc universitățile, căci dispunem de oameni cu aptitudini excelente, mai ales în zona de IT, sunt folosite pe deplin.

Avem, totodată, și povești de succes precum securitatea cibernetică, decizia UE de a alege Bucureștiul ca sediu al Centrului european de competențe industriale, tehnologice și de cercetare în domeniul securității cibernetice (ECCC) plasând țara noastră într-o poziție de frunte în ce privește un domeniu cheie al digitalizării, ceea ce este benefic pentru întreaga industrie.

Alte puncte tari sunt agilitatea și adaptabilitatea la schimbările și provocările macroeconomice, dinamismul și oportunitățile de dezvoltare, cu focus pe zona de absorbție a fondurilor europene, dar și creșterea gradului de digitalizare și a folosirii surselor de energie regenerabilă.

Un alt punct forte este cel reprezentat de calitatea excelentă a infrastructurii aferente serviciilor de comunicații, precum și de calitatea resursei umane și gradul de pregătire al acesteia.

Avem ingineri excelenți și investim chiar noi, Orange România, în această resursă valoroasă, prin programele noastre. Vom continua să facem acest lucru mai ales cum, când pe piața locală este o mare lipsă de specialiști, criza de talente fiind resimțită în toate domeniile, nu doar în zona de IT.

Cu toate astea, suntem în urmă la competențe digitale de bază în comparație cu media UE,  precum și la integrarea tehnologiilor digitale și a serviciilor publice digitale.

Există un digital divide la care trebuie să lucrăm, mai ales între urban și rural, și, din pricina acestui nivel scăzut de digitalizare și al progreselor lente, economia României nu profită pe deplin de oportunitățile oferite de tehnologiile digitale.

Situația e agravată de nivelul scăzut al digitalizării serviciilor publice, pentru cetățeni și pentru întreprinderi, iar toate sunt dublate de provocările pe care operatorii de telecomunicații le întâmpină din pricina costurilor în creștere, al contextului economic & geo-politic și de investițiile care trebuie făcute pentru a reduce decalajul digital.

Mai avem de lucru în continuare la diminuarea birocrației, sporirea digitalizării în relația cu autoritățile publice, starea infrastructurii rutiere, cadrul legislativ care nu este întotdeauna cel mai predictibil și, dacă o putem numi, gestionarea “crizei de talente” de pe piața muncii, unde vedem un focus particular în zona IT. 

Forbes: Care credeți că sunt măsurile pe care Guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără pierderi majore? (falimente, insolvențe, blocaje)?

Liudmila Climoc: Mă voi referi la noi, care activăm în industria de telecom, unde infrastructurile de telecomunicații, de la antenele din rețea la centrele de date, necesită investiții masive și constante, iar în paralel au un consum semnificativ de energie.

În ultimii 25 de ani, ca unul dintre cei mai importanți investitori francezi în România, am investit în țară peste 4 miliarde de euro și vom continua să o facem chiar și în actualul context, pentru a furniza cele mai noi tehnologii, care susțin transformarea digitală accelerată a clienților noștri și evoluția afacerilor.

Am mărit în acest an valoarea investiției în rețelele noastre, care va depăși 200 de milioane de euro anual, iar acestea se vor traduce în dezvoltarea rețelelor de mare viteză, atât de mobil, 4G+ și 5G, cât și de fibră optică. Investițiile pe termen lung arată angajamentul nostru pentru România.

Pe fondul creșterilor de prețuri, costurile noastre cu electricitatea sunt mai mari, iar ceea ce se întâmplă acum în piață, din pricina acestei creșteri fulminante, are un efect de domino și se răsfrânge asupra tuturor industriilor.

Și pentru că incertitudinea este cea mai mare problemă care trebuie rezolvată, sperăm că toate măsurile întreprinse de autorități și care vizează menținerea prețurilor la energie la un nivel rezonabil vor produce rezultatul așteptat.

Iar tot aici trebuie menționat că o oportunitate inedită și imensă pentru România este absorbția fondurilor din PNRR, pe care trebuie să o realizăm.

Cu un sprijin pentru investiții de aproape 6 miliarde euro (și anume 20,5 % din alocarea totală a României), PNRR include măsuri extrem de semnificative pentru integrarea deplină a digitalizării în toate dimensiunile DESI, și anume: competențele digitale, conectivitatea, sprijinul acordat întreprinderilor și serviciile publice digitale.

În plus, fiecare componentă PNRR include măsuri legate de digitalizare, care oferă oportunități extraordinare de colaborare și pentru domeniul IT&C.

Este necesar ca țara să aibă capacitatea de absorbție a acestor fonduri și de a le implementa așa cum a fost planificat.

Așadar, reglementările la nivelul pieței de energie, capitalizarea oportunităților din PNRR, digitalizarea și simplificarea serviciilor publice, totul într-un mod cât mai transparent cu putință, precum și predictibilitatea cadrului legislativ și de reglementare fiscală sunt esențiale pentru perioada următoare.

Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?

Liudmila Climoc: Perturbare va fi cuvântul cheie pentru anul viitor.

Vedem deja perturbări în zona de energie, lanțul de aprovizionare, semiconductori, chipset-uri și, în general, în materia primă la nivel mondial. Lor li se adaugă explozia prețurilor din pricina inflației galopante, timpul lung de livrare a echipamentelor, toate elemente deranjante atât pentru afacerea noastră, cât și pentru întregul sector de IT&C și multiple arii de business conexe.

Tranziția către noul mod de lucru hibrid este o altă perturbare în societate, care necesită o analiză mai atentă asupra comportamentului uman și a factorilor care-i motivează pe oameni.

Aceste provocări vor apăsa pe o societate deja impactată de pandemie și război și se vor resimți acut.

În plus, la nivelul industriei europene de telecomunicații, fragmentarea pieței și reglementările neechilibrate afectează posibilitățile companiilor de a investi în inovare, de a perfecționa și de a implementa planurile strategice, precum și capacitatea lor de a rămâne atractive față de companii de pe piețele similare din SUA sau din zona Asia-Pacific.

De aceea, Europa are nevoie de reglementări și de regândirea modelului operațional, care să-i permită să fie sustenabil pe viitor.

Iar local, avem nevoie de investiții majore, suntem în fața unei revoluții care aduce schimbări bruște către digital, care cere mai mult și mai mult de la noi.

Este, așadar, imperios necesar să întreținem și să consolidăm parteneriatul dintre mediul privat și cel public, mai ales acum, în acest context macro-economic extrem de dificil.