Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate sau trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023, într-un moment complicat din punct de vedere economic și social, în cadrul proiectului editorial #lecțiipentru2023.
Horațiu Florescu, Chairman & CEO Knight Frank România, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Serbia
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022?
Flexibilitatea, cu siguranță. Din mai multe puncte de vedere, atât nevoia de a ne adapta foarte repede la schimbările globale și regionale (trecerea de la pandemie la război), cât și felul în care acestea au creat nevoi foarte diferite în țările pe care le reprezint în mod direct: România, Ungaria, Bulgaria, Grecia, Serbia.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Declanșarea unui război la granița noastră, abia după ce am început să ieșim din panica pandemiei, nu a fost deloc comod pentru nicio industrie și, cred, pentru niciun individ, cu atât mai mult cu cât noi suntem vecini cu zona de conflict. Începutul anului trecut a fost unul optimist, însă de la finalul lunii februarie eram pregătiți de o încetinire a pieței, mai puține tranzacții, atât pe comercial, cât și în sectorul rezidențial.
Totuși, luna decembrie s-a încheiat cu mult peste așteptările noastre, având în vedere că putem să ne mândrim cu faptul că am închis cea mai mare tranzacție de birouri a anului 2022 din România (BAT Business Solutions a închiriat 10.500 mp în One Cotroceni Park), aproape am terminat de vândut UP-site, primul proiect rezidențial pentru Atenor în țara noastră, cu un an înainte de predare, am semnat o tranzacție importantă de retail – peste 2.000 mp pentru clientul nostru din industria auto și, desigur am reprezentat Bluehouse Capital în vânzarea Olympia Tower către Yellow Tree Group. Plus, am semnat noi exclusivități pe rezidențial, proiecte care urmează să pornească și le vom anunța la momentul potrivit. Acestea sunt doar câteva mențiuni ale tranzacțiilor-vedetă, pe lângă altele din România, dar și din țările noastre regionale.
Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Creșterea costului energiei, a materialelor de construcții, inflația ascendentă au încetinit o perioadă tranzacțiile rezidențiale, după care și-au revenit într-un fel, însă aceste scumpiri ale vieții de zi cu zi se vor reflecta în continuare în puterea de cumpărare.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
Mă încântă să văd că pătura antreprenorială din România este în creștere, este prima dată când investitorii autohtoni, locali, sunt la egalitate cu investitorii străini pe piața de investiții imobiliare. Un punct slab pe care l-aș menționa este lipsa aprecierii specializării, în general. Ar fi important să înțelegem că nu le știm pe toate și că un consultant într-un anumit domeniu aduce beneficii peste cele concepute ca pierderi. Însă prefer să nu pierd foarte mult timpul gândindu-mă la puncte slabe, ci la găsirea soluțiilor pentru a ne atinge scopurile.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
Voi vorbi în special despre piața de birouri, pentru că în 2023 vom vedea puține locații disponibile, clădirile noi au chirii crescute, iar chiriașii nu sunt obișnuiți cu asta, ei își vor dori spații de lucru mai bune la aceleași prețuri de până acum, însă nu va fi posibil.
Hibridul rămâne un mod de lucru pregnant, asta vedem și din faptul că nu au fost foarte multe companii care au dat înapoi spații mari. S-a dovedit că dacă vrei să aduci angajații la birou, nu ajunge doar să le oferi un design atractiv, respectiv beneficii și zile tematice, a devenit și mai substanțial să ai în proximitate un mix de retail extrem de bogat, pentru că lucrul de acasă a valorizat proximitatea.
Este greu să atragi talente și va fi în continuare, dar focusul și mai mare este pe retenție, pe felul în care ești atent la nevoile angajaților – ce își doresc de la cultura organizațională în care își petrec mare parte din timp, dacă spațiul este aliniat cu nevoile lor, câtă flexibilitate este optimă, care este cea mai bună locație sau dacă cerințele de well being și bunăstare au crescut sau scăzut.
Birourile se vor împărți în zone de lucru într-un mod mult mai dinamic decât a fost până acum, va fi nevoie să le oferi angajaților acces la zone care sunt special concepute pentru a sprijini natura sarcinilor. În loc să aibă un birou static dedicat și constant unde să stea toată ziua, angajații vor fi încurajați în mod activ să se mute în zonele care se potrivesc cel mai bine stilului lor de lucru și sarcinilor pe care le îndeplinesc, așadar de a alege unde, când și cum vor să își desfășoare activitatea.