Gabriel Țecheră, Director Guvernanță Corporativă și Relații cu Investitorii TTS
Forbes România i-a invitat pe unii dintre cei mai importanți manageri și antreprenori din mediul de afaceri local să vorbească despre lecțiile învățate sau trăite în anul 2022 și despre provocările anului 2023, într-un moment complicat din punct de vedere economic și social, în cadrul proiectului editorial #lecțiipentru2023.
Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2022? Argumentați.
Turbulent. Fără îndoială că incertitudinile provocate de spectrul conflictului ruso-ucrainean au dominat începutul de an. Pe lângă îngrijorările provocate de apropierea noastră geografică de zona de conflict, efectele creșterilor generale ale prețurilor – care, în anticiparea războiului, începuseră deja să se manifeste în toamna lui 2021, a fost probabil pe agenda tuturor companiilor. Dar până aici, nimic neobișnuit, îngrijorări, incertitudini, creșteri de prețuri au mai fost și vor mai fi, orice afacere trebuie să găsească soluții dacă vrea să supraviețuiască.
Ceea ce a provocat însă pe piețe mișcări care au fost greu, dacă nu imposibil, de contracarat, a fost regimul de sancțiuni economice impuse Rusiei, cu efect disruptiv asupra lanțurilor de aprovizionare, toate conducând în final la creșteri de prețuri scăpate de sub control.
Rezultatul a fost un an marcat de mari turbulențe pe toate piețele, turbulențe care puteau fi atenuate sau controlate într-o bună măsură, prin politici economice adecvate.
Care au fost motivele dvs. de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2022? Care sunt rezultatele activității companiei/grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Pentru Grupul TTS, furnizor de servicii logistice integrate pe Dunăre pentru mărfuri agricole, materii prime minerale și produse chimice, principala îngrijorare a fost legată de reconfigurarea lanțurilor logistice ca efect direct și indirect al războiului din Ucraina, urmată de îngrijorarea privind efectele secetei asupra navigației pe Dunăre – secetă care se prefigura deja la începutul anului și care s-a dovedit în final a fi cea mai gravă în ultimii 20 ani.
Îngrijorările noastre nu au fost nejustificate, 2022 dovedindu-se a fi un test dur pentru modelul de afaceri al Grupului TTS care a fost supus simultan la doi factori de stres: reconfigurarea logistică și seceta. Și putem spune astăzi, cu satisfacție, că modelul nostru de afaceri și-a dovedit reziliența, astfel încât, în pofida provocărilor, rezultatele grupului la 9 luni au fost foarte bune. Ceea ce ne bucură în special este creșterea cifrei de afaceri, mai mare cu aproape 50% în raport cu cea înregistrată în primele 9 luni ale anului 2021.
Cum a influențat războiul din Ucraina activitatea companiei dvs.?
Războiul din Ucraina a provocat o reconfigurare masivă a lanțurilor logistice în care este activ Grupul TTS, cu efecte negative, așa cum era de așteptat, asupra afacerilor Grupului TTS, dar care a avut, în mod paradoxal și greu de anticipat, și efecte pozitive.
Pe de o parte, au dispărut din piață fluxuri de marfă, prin efectele directe ale războiului – rerutarea necesară pentru a evita zonele de conflict, dar și prin efectele indirecte – sancțiuni economice sau suspendarea activității unor companii afectate de prețurile insuportabile ale energiei.
Pe de altă parte, rerutarea prin portul Constanța a fluxurilor de marfă dinspre și înspre Ucraina – fluxuri care înainte de război se derulau prin porturile ucrainene de la Marea Neagră, a generat o supracerere atât pe piața transportului fluvial pe Dunăre cât și pe piața operării portuare în Constanța. Această creștere bruscă a cererii s-a întâlnit cu o ofertă de servicii limitată fizic de capacitățile de transport și de operare portuară existente – care nu sunt dimensionate să preia fluxuri de marfă de dimensiunea exporturilor/importurilor ucrainene, ceea ce a condus în final la o creștere de tarife pe cele două piețe.
Care sunt puncte tari și punctele slabe ale mediului de afaceri din România?
Puncte slabe? Nevoia urgentă de modernizare a cadrului legislativ și a circuitului administrativ. Deși în ultimii douăzeci de ani s-au făcut progrese mari, sunt încă zone întregi care trăiesc în plin secol XX, zone în care semnătura olografă, prezența fizică și documentul pe hârtie sunt regula de la care nu ne putem abate. Este nevoie urgentă de o adaptare – în special pe parte legislativă, la realitățile comunicării electronice și ale internetului, adaptare care întârzie nepermis de mult.
Puncte tari? Accesul la resurse (încă) relativ ieftine, din ce în ce mai puțin în ceea ce privește forța de muncă pregătită, dar din ce în ce mai mult – în contextul economic global actual, la resurse energetice relativ ieftine.
Care credeți că sunt măsurile pe care guvernul României ar trebui să le ia pentru ca mediul de afaceri din România să treacă această iarnă fără pierderi majore? (falimente, insolvente, blocaje)?
Singurele măsuri pe care le poate lua guvernul României sunt măsuri protecționiste, care din păcate în context european sunt aproape imposibil de pus în aplicare.
În condițiile în care România dispune de resurse energetice substanțiale – comparativ cu alte state europene, guvernul ar trebui să instituie mecanisme de control al exporturilor de energie sub toate formele, care să permită accesul populației și companiilor românești în primul rând la resurse energetice mai ieftine din producție internă, și abia apoi la resurse scumpe din import.
Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial, dar pentru industria/domeniul dvs. în anul 2023?
Recesiunea pe fondul unei inflații ridicate și cu dobânzi în creștere. Nu mai e un secret, Comisia Europeană însăși estimează că majoritatea economiilor din UE vor intra în recesiune încă din ultimul trimestru al anului 2022, în timp ce inflația medie în 2023 este estimată la 9,3%.
În aceste condiții, dat fiind că factorii generatori de inflație sunt externi economiilor afectate de inflație – prețurile resurselor energetice și ale materiilor prime, politica de creștere a dobânzilor adoptată de către băncile centrale nu ajută.
Din contră creșterea dobânzilor nu va face decât să adâncească recesiunea și să amplifice inflația, ceea ce va afecta puternic întreaga economie.