Sergiu Manea, CEO Banca Comercială Română
Forbes: Care este cuvântul ce caracterizează cel mai bine anul 2021?
Sergiu Manea: Am vorbit anul trecut despre reziliență. Despre reziliența economiei și despre implicarea antreprenorilor, care și-au protejat afacerile și au fost într-o continuă alertă pentru asigurarea continuității locurilor de muncă.
Reziliența constructivă și creativă a mediului de afaceri s-a păstrat și în 2021, însă cuvântul care cred că se potrivește cel mai bine acestui an este DEMITIZAREA. Și aici perspectivele sunt împărțite, având pe de-o parte problemele, grijile și fricile pe care am reușit să le îndepărtăm sau lămurim, iar pe de altă parte conspirațiile și temerile pe care le mai avem de înlăturat. Am demitizat relația pe care oamenii o au cu banii, impactul digitalizării, accesarea fondurilor europene, și sper, ca în viitorul apropiat, să risipim și conspirațiile pandemiei.
2021 ne-a adus demitizarea digitalizării, de la trecerea la modul de lucru hibrid sau de la distanță, la procesele bancare care se pot desfășura 100% online, chiar și pentru companii, la relația cu autoritățile și până la modul în care ne facem cumpărăturile, învățăm sau ne relaxăm. Demitizarea digitalizării a însemnat, de fapt, transformare, eficiență, sustenabilitate și ieșire din zona de confort.
În 2021 am demitizat discuțiile despre bani. Despre venituri și economisire sau despre bani europeni. Am pus în centrul comunicării noastre discuțiile sincere despre bani și sfaturile practice de economisire, din dorința de a normaliza alegerile financiare inteligente.
În ceea ce privește miturile legate de accesarea fondurilor europene, pe platforma de educație antreprenorială BCR Școala de Business am lansat un curs de Programe de finanțare pentru antreprenori, pentru a facilita accesul la informațiile despre oportunitățile de finanțare nerambursabile.
2021 a venit și cu demitizarea încălzirii globale, chiar dacă vedem, pe scena internațională, momente, guverne și persoane care neagă realitatea. Sigur, mai avem de lucru pentru contracararea atitudinilor de negare a schimbărilor climatice, însă faptul că UE a finalizat anul acesta cerințele de raportare ESG atât pentru administratorii de active, cât și pentru companiile mari și mijlocii, e un semnal că, cel puțin pe plan european, există un cadru legislativ care reglementează modul de a face business sustenabil.
Iar dacă ne uităm la mediul de business din România, există un interes în creștere pentru tehnologiile inovatoare și procesele de îmbunătățire a eficienței energetice, care conduc la o creștere echitabilă, eficientă și sustenabilă a operațiunilor businessurilor. Ceea ce cred că pentru noi înseamnă un pas mare spre o societate implicată în combaterea schimbărilor climatice.
Și pentru că vorbim despre puterea societății de a schimba lucrurile, sper ca pe final de 2021 să reușim să înlăturăm, împreună, miturile privind vaccinarea. Ne confruntăm cu stresul evoluției situației epidemiologice și suntem, poate, epuizați de momentele în care ne facem griji pentru binele celor dragi.
Sunt deja aproape doi ani de când ne confruntăm cu toate aceste schimbări de ritm, care ne-au condus la un consum emoțional mare. De aceea, cred că e important să vorbim deschis despre deciziile informate și responsabilitate.
Vaccinarea este singura soluție pe care o avem la îndemână și cred că e important să reflectăm la ce înseamnă ea pentru noi, pentru familiile noastre și pentru colegii noștri. Și, cel mai important, să demontăm mesajele conspiraționiste.
Forbes: Care au fost motivele dvs de îngrijorare pentru afacerea pe care o conduceți în anul 2021? Care sunt rezultatele activității companiei/ grupului, comparativ cu estimările de la început anului?
Sergiu Manea: Ne uităm atent la impactul real și la schimbările pozitive pe care proiectele noastre le-au adus în societate, dincolo de cifrele noastre și de rezultate financiare. Am fost preocupați de bunăstarea oamenilor și am oferit soluții concrete, sfaturi și instrumente de educație financiare.
Suntem în continuare îngrijorați de siguranța colectivă în contextul Covid-19 și, de aceea, întărim apelul la vaccinare prin comunicarea activă cu colegii noștri și cu publicul larg.
În ceea ce privește companiile și antreprenorii, scopul nostru a fost să acționăm ca o ancoră pentru siguranța economiei, de aceea am ținut deschis, am oferit soluții personalizate de finanțare, am sprijinit programele garantate de stat și cele cu fonduri europene.
Există proiecte, idei și dorință de dezvoltare, precum și nevoia de modernizare și evoluție, așa cum există oameni bine pregătiți. Dovadă sunt cele peste 4.000 de companii finanțate anul acesta, o treime dintre credite fiind investiții, precum și semnarea acordului de colaborare dintre BCR și ROREG pentru a accelera atragerea investițiilor din fonduri europene pentru România SA și România SRL.
Forbes: Care au fost motivele de satisfacție sau de optimism în 2021?
Sergiu Manea: Am găsit motive de satisfacție și recunoștință în munca noastră, asta și pentru că ne uităm în permanență la ce putem face mai bine pentru a susține tranziția spre o economie sustenabilă, de la soluțiile pe care le dezvoltăm, la servicii și produse pe care le lansăm.
Misiunea noastră în 2021 a fost să continuăm să le oferim clienților o experiență de banking adaptată nevoilor lor. Asta înseamnă că am continuat să acționam ca niște consilieri pentru clienții noștri și am venit de fiecare dată în ajutorul lor cu servicii financiare personalizate, cu cea mai avansată platformă bancară online, cu programe de educație financiară și antreprenorială, cu transformare digitală continuă. Pentru că vrem ca toți clienții noștri să aibă la dispoziție în orice moment informații și instrumente prin care pot face alegeri financiare inteligente.
Forbes: Cum caracterizați mediul privat de afaceri din România în anul 2021 în privința rezilienței și dinamicii? Argumentați.
Sergiu Manea: Spun deseori că businessul din economia românească este construit de antreprenori responsabili, care înțeleg valoarea adăugată pe care o aduc în ciclul economic. Înțeleg calitatea serviciilor lor și își administrează afacerile dând dovadă de abilități foarte bune de risk management. Există maturitate și viziunea strategică, așa cum există o aliniere și un interes pentru dezvoltare și reformare, care sunt atât de importante în păstrarea relevanței pe lanțul de producție international.
Mediul de afaceri trebuie să urmărească schemele de ajutor la nivel european, care pot fi folosite pentru transformarea mediului de afaceri românesc, care susțin tehnologizarea și tranziția spre o economie sustenabilă.
Mediul de business trebuie să fie deschis la oportunități, de la oportunitățile direct alocate în componenta dedicată mediului privat din PNRR, la oportunitățile indirecte, generate de proiectele cu fonduri europene.
Forbes: Care sunt deciziile bune pe care le-a făcut guvernul pentru încurajarea și susținerea mediului de afaceri din România în anul 2021? Care sunt lucrurile pe care trebuia să le facă, dar nu le-a făcut?
Sergiu Manea: Economia noastră, ca și cea globală, trece printr-un proces de transformare profund. Se reinventează, pentru că avem un comportamentul de consum diferit, în timp ce afacerile se schimbă și procesul de producție se transformă. În același timp, este important să avem obiective mai ambițioase în domeniul ocupării forței de muncă și al competențelor. Iar responsabilitatea pentru politica socială și de ocupare a forței de muncă revine în primul rând guvernelor naționale.
În comunicarea cu mediul de afaceri din România, noi ne-am axat pe comunicarea importanței fondurilor nerambursabile. Considerăm că fondurile UE sunt cea mai bună sursă pe care o avem pentru a putea recupera decalajele din domeniile critice: sănătate, infrastructură, educație, energie, dar și pentru a ne putea crește atractivitatea investițională.
România trebuie să țintească creșterea PIB-ului potențial pe termen mediu printr-un proces de convergență reală și, ca de fiecare dată, eu voi insista asupra impulsului extraordinar pe care îl putem oferi societății prin accesarea fondurilor europene.
Este singura manieră prin care putem accelera trecerea spre o economie sustenabilă, pornind de la faptul că diferența o va face viziunea strategică. Însă, este important să înțelegem că accesarea fondurilor este un factor de bază pentru realizarea reformelor structurale care îmbunătățesc perspectivele de creștere ale României pe termen lung. Este șansa pe care o avem pentru reducerea șomajului în anumite domenii, prin crearea de locuri de muncă în sectoare cu valoare adăugată ridicată.
Este șansa pe care o avem pentru crearea unui mediu de lucru mai bun, prin stimularea investițiilor în tehnologizare, dar și prin procese de educație și calificare adaptare nevoilor actuale ale societății. Este soluția viabilă pentru modernizare, ținand cont de faptul că dezvoltarea infrastructurii, încurajarea politicilor de protecția mediului și creșterea valorii adăugate a serviciilor reprezintă singura șansă pe care o avem pentru creșterea gradului de integrare economică și financiară la nivel european.
România are nevoie de investiții în proiecte mari de modernizare, iar în acest sens avem PNRR, care poate fi folosit pentru transformarea economiei românești, pe toate palierele – de la guvernanță, la protecția mediului și transformare tehnologică, la incluziune socială prin educație și sănătate. Depinde doar de noi, de viziunea strategică a noului guvern și de înțelegerea faptului că nu este atât de importantă creșterea economică, ci dezvoltarea economică. Un PIB/capita mai mare nu înseamnă neapărat că oamenii au o viață mai bună.
Avem nevoie de investiții, educație și de o forță de muncă performantă, calificată, iar asta înseamnă că avem nevoie de proiecte care să atragă acasă românii plecați în străinătate.
Forbes: Care considerați că vor fi cele mai mari provocări la nivel mondial în anul 2022?
Sergiu Manea: Ne pregătim pentru o transformare fundamentală a întregii economii globale, cu precădere în cea europeană, care este cea mai activă în ceea ce privește tranziția către economia verde. Urmează o mobilizare fără precedent în ceea ce privește sursele de finanțare, dar mai ales de resurse de transformare a economiei și a societății către industria 4.0, ecosisteme digitale și investiții în capacități de inovare.
Global, producătorii, din sectoare diferite, de la mobilă la auto, se confruntă cu o criză logistică ce a întrerupt aprovizionarea cu mărfuri și produse esențiale și a amenințat revenirea economică postpandemică, provocând creșterea inflanției. În plus, într-o perioadă în care digitalizarea a devenit o prioritate, discutăm despre un deficit global de aprovizionare cu cipuri care se prelungește și în 2022.
În același timp, problemele legate de schimbările climatice au devenit și mai acute, cu un număr record de dezastre naturale, inclusiv incendii, uragane și secete. Iar instabilitatea geopolitică a devenit o experiență comună a națiunilor, afectând țările fragile, dar și pe cele care erau considerate anterior stâlpi ai democrației și stabilității.
Aceste provocări cred că vor persista și în 2022, când va fi nevoie să ne uităm cu mai multă atenție la tranziția spre economia verde, la conservarea naturii, la dezvoltarea urbană și a mobilității, la viitorul educației și al reformării forței de muncă, la sănătatea și bunăstărea populației, la securitatea alimentară și la accesibilitatea digitalizării. Însă, la toate aceste aspecte ne uităm prin prisma unei context sanitar încă nesigur.