Cautare




, Staff

SmallBusiness |
|

Lecții de antreprenor. Laurențiu-Victor Bălașa, cofondator T-Me Studios: Succesul este inevitabil pentru oricine are disciplina de a munci foarte mult

Și-a fondat prima afacere când avea 16 ani și a luat-o de la capăt cu aceeași energie, de fiecare dată. Care sunt lecțiile de business pe care le-a învățat Laurențiu-Victor Bălașa, cofondator T-Me Studios, și ce le recomandă antreprenorilor aflați la început de drum?
Laurentiu Victor Balasa- buna

Care este parcursul tău profesional, în ce afaceri ai fost implicat înainte de T-Me?

Prima companie în care am fost implicat, acum 12 ani, a fost o companie de transport, tatăl meu fiind șofer de camion. Transportul era singurul domeniu în care îmi puteam imagina o companie la vârstă respectivă. După 2 ani firma nu reușea să realizeze un profit semnificativ: un semi-eșec. Acesta prima experiență a fost foarte importantă pentru mine, ajutându-mă să înțeleg elementele constitutive ale unei afaceri: ce este un SRL, cum funcționează tranzacțiile între companii, contractele cu partenerii, contractele cu angajații, etc.

Inconștient și îndoielnic după experiență cald-rece, însă determinat “să fac mulți bani” și “să nu mă angajez”, am pornit un proiect în domeniul alimentar, inchiriand un teren într-o intersecție aglomerată la capătul 13 Septembrie, aproape de unde locuiam. Acolo am construit o patiserie (literalmente construit, chiria fiind doar pentru teren) în asociere cu un prieten. Amândoi am împrumutat banii necesari pentru construcție (14,000 euro în total) și neavând nici o sursă de venit pe care să ne bazăm cu excepția potențialului venit din patiserie (aveam 18 ani), ne-am propus că vom avea succes indiferent de circumstanțe.

Succesul a venit într-adevăr, dar cu siguranță nu datorită veleitatilor noastre de tineri antreprenori, ci datorită faptului că terenul pe care l-am închiriat era situat la 2 metri de cea mai aglomerată stație de autobuz din acea intersecție. Succesul era inevitabil pentru oricine ar fi pornit orice business în domeniul alimentar în locația respectivă. Cu câteva grame de succes și încredere disproporționată față de realizările minuscule, am decis să extindem respectivul business la câteva locații și câteva puncte de vânzare. Unele dintre ele au funcționat, altele au fost rapid închise.
Am învățat să nu extind un business prea repede, prea devreme.

În cele din urmă, afacerea a fost vândută către un prieten cu afaceri semnificative în domeniu ( prieten pe care l-am cunoscut punând anunț de vânzare al business-ului pe anunțul.ro :).

Înainte de vânzarea patiseriilor, la 22 de ani, cu entuziasm derivat din relativul succes al patiseriilor, am sesizat o nișă interesantă și am pornit un magazin online pe tip “daily-deals”: reduceriazi.ro.

Am investit 500 euro în construcția și promovarea site-ului și l-am vândut 9 luni mai târziu pentru 50,000 euro. Plin deja de aroganță juvenilă, acest minor succes mi-a generat încredere nefondată în puterea mea de creație. Privind înapoi, oricine ar fi început acest gen de business în nișă respectivă, în acea perioada de timp, ar fi avut un oarecare succes. Înarmat cu această încredere nerealistă, am decis să cheltui o parte din cei 50,000 euro pentru achiziția unui competitor: e-redus.ro, deși eram conștient că piață de reduceri colective va dispărea în scurt timp. Am considerat că pot repetă în timp util experiență reduceriazi.ro. Proiectul e-redus a fost un semi-eșec și s-a sfârșit printr-o vânzare la un preț aproape identic cu prețul pe care l-am plătit pentru achiziție. O să îmi rămână mereu în cap că piețele apar și dispar tot timpul, iar cele ce apar foarte rapid sunt adesea în pericol de dispariție la fel de imediată.

Punând cap la cap aceste experiențe “sus-jos” în urmă acestor 4 proiecte antreprenoriale, am început să mă întreb ce business-uri pot ajunge mari, au calitatea de a fi scalate rapid cu investiție minimă și nu sunt în pericol să dispară curând. Intuitiv aveam impresia că piață telefoanelor mobile este îndeajuns de mare să nu dispară curând și poate să fie accesată cu investiție minimă: costul dezvoltării unei aplicații. Hazardul a făcut că un fost coleg de liceu să îmi ceară o întâlnire în perioada respectivă și să îmi prezinte proiectul la care lucra în domeniul mobile.

Cum a început T-Me? 

Pe (foarte) scurt, T-Me Studios a început datorită prietenei mele cu Matei. Matei a construit platforma web prin care am reușit să automatizăm procesul de creație al unor aplicații mobile.

Prin această platformă, am creat peste 10,000 de aplicații, care au fost descărcate în total de peste 500 de milioane de persoane în ultimii 4 ani și jumătate, fiind cel mai mare publisher mobile din România, judecând după numărul de persoane care au folosit sau folosesc produsele noastre.
Compania a generat venituri de peste 10 milioane de dolari de când a fost înființată și este situată undeva în top 50 companii autohtone IT din România, după cifra de afaceri.

T-Me Studios a fost selecționată să reprezinte România în programul european Startup Europe Comes to Silicon Valley (SEC2SV), organizat de Mind the Bridge și EIT Digital în anul 2016. Programul SEC2SV facilitează, pentru startup-uri de top din Europa, accesul la fonduri de investiții din America având că scop final extinderea companiei către piață americană și deschiderea unui birou local.

După experiență SEC2SV, am învățat că cifrele noastre reprezintă un succes relativ semnificativ pe plan local, în contextul potrivit chiar european, însă sunt total irelevante pe plan global.

Mai avem mult de crescut până putem spune că avem un impact global semnificativ.

Mai important decât cifrele sau dimensiunea relativă locală sau globală a companiei noastre este faptul că T-Me ocupă un loc foarte important în viețile angajaților ce ne-au devenit prieteni apropiați. Avem o cultură unică organizațională absolut unică în România, lucru ce i se datorează în exclusivitate partenerului meu, Matei. Avem una dintrele cele mai puternice echipe tehnice din România, un spațiu superb în care muncim și proiecte ce credem că pot avea succes în continuare.

Acum, rolul meu în T-Me este la nivelul deciziilor strategice la nivel de board directorial și uneori, pentru plăcere mea, implicare operațională.

În ce alte activități ești implicat acum?

Câteva investiții imobiliare aici în România, două investiții în companii autohtone în care cred foarte mult, companii ce activează tot în domeniul IT și un ONG în domeniul educației antreprenoriale/tehnologice.

Povestește-mi mai multe despre pasiunea ta pentru poezie.

Scriu poezie de când eram foarte mic, de la 11 ani. E o formă de creație pură, rapidă și se mulează personalității mele. Nu aș avea acum răbdarea să scriu un roman sau să pictez, deși îmi doresc. Poezia îți permite să creezi în intervale scurte și intense. În 30 de secunde poți crea o poezie de trei catrene.

Am publicat la 16 ani, în tiraj redus de câteva mii de exemplare, un volum de poezii: “H”. De atunci, am scris mii de poezii pe care le voi publică în viitorul apropiat într-un volum mai consistent decât anteriorul. Până atunci, am creat o pagină de Facebook unde le postez ocazional și interacționez cu cititorii.

Poezia e un sistem reprezentațional similar cu programarea sau matematică. Toate artele de fapt utilizează aceeași putere creaționistă a individului, adaptând-o în diverse forme simbolistice de reprezentare. Nu am perceput vreodată diferența sensibilă între poezie, pictură, matematică, muzică, etc. Am văzut doar diferențele tangibile, de formă, dar esență este aceeași și ea este puterea creaționistă a individului manifestată prin voință și având că origine gândurile și emoțiile individului.

Care sunt planurile tale? Cum și unde te vezi în 5-10 ani?

Nu pot să văd atât de departe în viitor, însă îmi doresc să îmi utilizez toată puterea de creație antreprenorială pentru a contribui la binele colectiv. Cred că blockchain-ul reprezintă o paradigmă nouă de înțelegere și construcție a tuturor contractelor dintre oameni, indiferent de natură lor.  Această nouă industrie poate să ofere o reinterpretare a tuturor tranzacțiilor interumane și pare să fie cea în care pot să servesc cel mai mare număr de oameni, rezolvându-le o problema profundă: prezența sau absența încrederii atunci când interacționează/tranzacționează.

Pe lângă asta, mi-am dorit dintotdeauna să lucrez în domeniul geneticii și să pot oferi oamenilor mai mult timp: tehnologii genetice anti-aging este un domeniu către care am dorit să contribui de când eram foarte mic și față de care care nu am făcut nici un efort educațional momentan; așa că am multe de învățat și va trebui să aloc o bucată de timp înainte să încep.

Pentru propriul ego, fiind pasionat de Asimov, Iain Banks, George Martin și alți scriitori SF/Fantasy, îmi doresc să fiu implicat în turism spațial, un domeniu fascinant despre care nu știu nimic.

Ce sfaturi ai pentru tinerii antreprenori?

Să fie încăpățânați/motivați. Cred că succesul profesional este inevitabil pentru oricine are disciplina de a munci foarte mult timp din zi, inteligența de a alege acțiunile corecte în cadrul zilei și răbdarea de a face asta zilnic până apare norocul necesar.

Să nu le fie rușine să fie  motivați de bani în faza incipientă, să aibă motivațîi egoiste. Noi românii suntem foarte motivați de bani, pentru că nu am avut nimic atât de mult timp. Memoria genetică ne împinge să fim așa. Să nu aspirăm să fim altcineva, alte naționalități. Dacă ne acceptăm motivațiile egoise, le putem transcende și le putem utiliza pentru a ne oferi disciplină, inteligență și răbdarea mai sus menționate.

Dar să nu rămână blocați în motivațiile lor egoiste odată ce au succes. În cele din urmă, banii îi faci. Întotdeauna îi faci, cu îndeajuns de multă încăpățânare. Iar odată ce îi faci, îți dai seama că, atunci când nu îi ai, doar la asta te gândești, iar odată ce îi ai, îți dai seama că sunt alte lucruri mult mai importante.

Cred că câteva dintre lucrurile importante ar fi: cum să îți păstrezi resursele pe care le-ai dobândit și  cum să le utilizezi pentru binele colectiv.

Într-adevăr, e mai greu să “țîi de bani” decât “să îi faci”, pentru că noi în România nu am avut niciodată acces la educație financiară/investițională. Nu știm ce să facem cu resursele financiare, odată ce le obținem. Nu știm să îi investim corect către binele colectiv. Nu cred că știm încă să îi tratăm cu responsabilitate și nu avem îndeajuns de larg dezvoltată cultură donațiilor și a operelor de caritate atât de necesară într-un ecosistem economic prosper.

Noi, ca antreprenori, trebuie să ne educăm în domeniul investițional, cu focus total pe binele colectiv, precum și în domeniul operelor de caritate.

Cea mai bună metodă pe care am identificat-o până acum ar fi să citim autobiografiile (sau unde nu este posibil, doar biografiile) oameniilor și de succes, echilibrați și filantropi, din țări cu istorie antreprenorială puternică. Persoane precum: Rockefeller, Andrew Carnegie, Leland Stanford, Sam Walton, J. Paul Getty, Felix Dennis, Charlie Munger, Warren Buffett, Bill Gates, Jeff Bezos, etc.

Cum ți-ai depășit limitele?

Limitele pot fi depășite prin acceptarea lor. Asta implică studierea non-emoțională a naturii lor, înțelegerea provenienței, acceptarea condițiilor care au dus la apariția lor. Este extrem de util să ai persoane cât mai inteligente care îți doresc binele în preajmă, pentru a-ți oferi claritate față de piedicile în cauză.

30 sub 30- ediția 2018: Legătura dintre antreprenoriat și poezie

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii