Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene, a avertizat că modelul de creștere economică pe care Europa s-a bazat timp de decenii se erodează, pe fondul fragmentării comerțului mondial, al schimbării relației cu Statele Unite și al amenințărilor geopolitice tot mai mari.
Într-un discurs susținut la Consiliul Internațional de Afaceri al Forumului Economic Mondial, la Geneva, Lagarde a explicat că modelul european de după cel de-Al Doilea Război Mondial s-a sprijinit pe trei piloni: extinderea comerțului global, industria alimentată de energie ieftină și o ordine internațională bazată pe reguli, susținută de garanțiile de securitate ale SUA. Toate cele trei elemente sunt în prezent în slăbire, numai anul trecut au fost introduse la nivel mondial peste 2.500 de restricții comerciale, potrivit șefei BCE, în timp ce revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a adus noi tarife asupra importurilor europene și incertitudine în relațiile transatlantice.
Lagarde a avertizat că tensiunile geopolitice transformă dependențele economice în vulnerabilități și influențează direct deciziile companiilor, întrucât capitalul perceput ca fiind mai puțin sigur duce la investiții mai reduse, cu efecte asupra producției și consumului. „Luate împreună, aceste schimbări sugerează că modelul de creștere postbelic al Europei se erodează. Și este puțin probabil să revină la forma pe care am cunoscut-o”, a declarat șefa BCE, care consideră totuși că blocul comunitar păstrează avantaje importante, piața unică, capacități industriale de nivel mondial și cea mai extinsă rețea de acorduri comerciale.
Una dintre cele mai mari provocări identificate de Lagarde rămâne inteligența artificială. Europa a ratat în mare măsură prima revoluție digitală, iar beneficiile comerciale au fost captate în principal de alte regiuni — un scenariu pe care șefa BCE avertizează că nu și-l poate permite repetat. Diferența față de Statele Unite este deja semnificativă: cele mai valoroase 34 de companii tehnologice europene listate au împreună o capitalizare de aproximativ 1.370 de miliarde de euro, față de peste 23.000 de miliarde de dolari, cât valorează împreună cele șapte mari grupuri tehnologice americane cunoscute drept „Magnificent Seven”.
Printre soluțiile discutate se numără proiectul „EU Inc.”, care ar permite unei companii să se înregistreze o singură dată și să funcționeze apoi în întreaga Uniune Europeană după un set comun de reguli, alături de reforme ale piețelor de capital menite să faciliteze finanțarea și extinderea companiilor europene. Lagarde susține că transformarea dimensiunii pieței europene într-un avantaj real de scară ar accelera adoptarea noilor tehnologii și ar putea transforma cererea internă într-un motor mai puternic al economiei.
Dilema este amplificată de cerințele privind energia verde, principalul blocaj global în dezvoltarea centrelor de date necesare inteligenței artificiale. În timp ce Statele Unite reactivează sau extind capacități pe bază de combustibili fosili pentru a susține expansiunea AI, Europa impune dezvoltatorilor obligații suplimentare privind eficiența energetică și utilizarea apei, ceea ce adaugă birocrație și încetinește proiectele. Analiști citați în context avertizează că firmele și startup-urile din tehnologie tind să se relocheze în SUA, Orientul Mijlociu sau Asia, unde politicile sunt considerate mai favorabile mediului de afaceri.
Pe parcursul anului, Uniunea Europeană a redus sau amânat mai multe angajamente de mediu, inclusiv relaxarea interdicției privind vânzarea de mașini cu motoare termice din 2035 și amânarea cu un an a noului sistem de comercializare a certificatelor de emisii, deși a reconfirmat obiectivul de reducere a emisiilor cu 90% până în 2040.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.
De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.
