24 ianuarie – Ziua Unirii Principatelor Române constituie un moment de bilanţ şi de reflecţie asupra moştenirii lăsate de înaintaşi, potrivit mesajului transmis de Preşedintele României, Klaus Iohannis.
Președintele Iohannis a menționat că: „În actualul context politic complicat, Hora Unirii, simbolul momentului istoric major de la 1859, reprezintă o semnificativă metaforă a nevoii de solidaritate, toleranţă şi empatie în faţa situaţiilor de criză.”
„Această sărbătoare ne oferă prilejul de a aduce un pios omagiu tuturor celor care au promovat idealurile unioniste, care au acţionat pentru atingerea acestora, desăvârşind astfel înfăptuirea Unirii Principatelor. Ne înclinăm cu recunoştinţă şi în faţa celor care au luptat şi s-au sacrificat pentru edificarea statului român modern. 24 ianuarie constituie un moment de bilanţ şi de reflecţie asupra moştenirii lăsate de înaintaşii noştri şi asupra responsabilităţii pe care o avem de a o păstra şi cultiva”, se arată în mesaj, potrivit Agerpres.
Președintele Iohannis mai reaminteşte că momentul 1859 a reprezentat un act de voinţă politică a membrilor elitei naţionale. La 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Moldovei și al Țării Românești, s-a realizat primul pas spre Marea Unire, înfăptuită mai târziu, la 1 decembrie 1918.
24 ianuarie, cu a sa dublă alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, este unul dintre rarele momente, din istoria noastră politică, întemeiat pe un compromis rezonabil. Este un acord ce aduce împreună familii rivale, pregătite să se adune în jurul unei Românii, pe cale să se nască. Liberali radicali, liberali moderaţi, conservatori, foşti exilaţi paşoptişti acceptă un echilibru fragil. Aceştia au depăşit orgoliile personale şi orientările politice divergente pentru a înfăptui un ideal major – unirea tuturor românilor într-un singur stat.
Alexandru Ioan Cuza reprezintă simbolul unei mari cotituri istorice trăită de națiunea română. Un timp, în Statul care s-a constituit prin strângerea laolaltă a moldovenilor și muntenilor în unice hotare, persoana sa întruchipa unitatea, căci marile puteri garante au acceptat faptul împlinit la 24 ianuarie 1859, punând condiția ca noul domnitor să cârmuiască alternativ, într-o capitală sau cealaltă – la București sau la Iași – cu două guverne, două Adunări, două administrații, deși titulatura celor două țări era cea de Principatele Unite. Doar în persoana domnitorului unirea fusese îndeplinită.
România, sub forma descentralizată a “Convenţiei de la Paris”, este un stat plasat sub garanţia colectivă a marilor puteri. Ceea ce se schimbă, este relaţia cu cel mai tenace inamic modern al românilor, Rusia. Protectoratul colectiv salvează naţiunea noastră de la destinul Georgiei sau al Basarabiei. Acţiunea diplomatică ce permite Unirea de la 1859 este una revoluţionară prin efectele ei: statul care se construieşte acum este gândit contra Rusiei, ca parte din echilibrul european.
Dubla alegerea a lui Alexandru Ioan Cuza fusese rezultatul unui compromis patriotic. Cele două tabere, care se înfruntau pe plan social- politic, dar nu pe cel al realizării unității, aleseseră această soluție, în ziua de 24 ianuarie 1859, ca o ieșire dintr-un impas politic, care putea duce la confruntări armate și la năruirea perspectivelor unui viitor. Cuza a domnit sub semnul acestui compromis și al Convenției de la Paris din 1858, care – prin stipulațiile ei electorale – îngustase câmpul de manevră al forțelor politice, mai ales al celor înnoitoare. Până la urmă, a fost pus în situația de a a alege calea loviturii de stat, care îi va înlesni perfectarea procesului de reforme, dar va fi și începutul căderii sale.
„Exemplul călăuzitor al paşoptiştilor a constituit un reper de înaltă moralitate pentru cei care le-au succedat şi care au făcut posibile celelalte etape fondatoare din istoria noastră – declararea Independenţei din 1877 şi Marea Unire din 1918. Generaţiile care au întemeiat statul naţional român modern în secolul al XIX-lea şi începutul secolului XX au luptat pentru ca România să devină parte a lumii europene, profund ataşate valorilor democratice, iar cetăţenilor noştri să le fie garantate drepturile fundamentale într-o societate pluralistă şi prosperă”, se mai menţionează în mesajul președintelui Iohannis.
Preşedintele subliniază că acum, la fel ca în urmă cu 166 de ani, România se află în faţa unor multiple provocări, la care trebuie găsite „cele mai bune soluţii pentru ca modernizarea statului român să continue, iar prosperitatea şi bunăstarea cetăţenilor să rămână garantate”.
De asemenea, el arată că acţiunile înaintaşilor pentru atingerea idealurilor naţionale şi dezvoltarea societăţii au fost călăuzite de principii precum unitatea naţională, solidaritatea şi coeziunea socială şi asigurarea libertăţii, în toate formele sale.
„Cu hotărâre şi curaj, generaţiile recente au dus mai departe proiectul consolidării României, îndeplinind astfel obiectivele strategice prioritare de a face parte din Uniunea Europeană şi din NATO, cea mai puternică alianţă politică şi militară din istorie. În actualul context politic complicat, Hora Unirii, simbolul momentului istoric major de la 1859, reprezintă o semnificativă metaforă a nevoii de solidaritate, toleranţă şi empatie în faţa situaţiilor de criză. De aceea astăzi, de Ziua Unirii Principatelor Române, să celebrăm proiectul nostru naţional de unitate şi să nu uităm că democraţia şi libertatea trebuie permanent apărate, iar drepturile şi libertăţile cetăţeneşti respectate zi de zi pentru a nu cădea pradă populismului şi extremismului”, a mai transmis Klaus Iohannis.
Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.