Aproximativ 79% dintre români au un cont bancar, iar 66% dintre ei utilizează servicii de Internet banking și unul dintre trei români interievați folosește mobilul drept metodă de plată, potrivit unui studiu realizat de MillwardBrown, la solicitarea Kruk. Cercetarea a fost realizată în perioada 19-26 octombrie, pe un eșantion de 1.000 de persoane, internauți, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani.
Marea majoritate a românilor, 58%, evaluează situaţia lor financiară la un nivel mediu – au bani suficienți pentru nevoile curente, dar în cazul unor cheltuieli mai mari deja apar niște probleme. „Doar fiecare al cincilea locuitor al României nu are probleme chiar și cu cheltuieli mai mari şi fiecare al zecelea își permite să economisească”, se subliniază în studiu.
De altfel, aproape o jumătate dintre români (47%) recunoaște că li s-a întâmplat în trecut să aibă întârzieri în achitarea plăților, dar, de obicei, acestea au fost scurte, de cel mult câteva zile (35% dintre cei intervievați), și doar la 1% facturile erau restante de câțiva ani.
De asemenea, 20% din populaţia României are în momentul de față obligații restante. De cele mai multe ori, acestea se referă la plata pentru energie (35% dintre datornici) și rambursarea ratelor creditelor de consum (34% dintre datornici). Restanțele sunt mai frecvente la femei, persoane cu o situația materială precară și cu un nivel minim de cunoștințe financiare.
Aproape două treimi dintre locuitorii României rambursează în prezent rate de credit (60%). Adesea acestea sunt persoanele care lucrează (63% de persoane, cu un împrumut), iar 63% dintre respondenți își evaluează situaţia financiară ca fiind proastă. Mai mult de o jumătate dintre români (56%) a luat un credit în ultimii trei ani și unul din trei dintre respondenți planifică luarea unui credit în decursul următorului an. Cel mai frecvent indicate planuri de credit sunt legate de achiziționarea sau de răscumpărarea apartamentului, de cumpărarea unei mașini sau de renovare.
De altfel, ca urmare a creșterii economice din ultimii trei ani, recuperatorii de creanțe resimt o îmbunătățire a plății restanțelor. „Inclusiv rata de recuperare este mai bună decât înainte, pentru că majoritatea românilor au mai mulți bani să-și stingă datoriile. Rata de recuperare depinde mult de caracteristicile portofoliului, n-am o medie, pentru că gestionăm și portofolii foarte vechi și foarte proaspete sau în numele băncilor, unde rata de recuperare în primele luni este 90%. Astfel, nu pot să dau o medie, dar ca tendință rata de recuperare este mai bună, atât de la recuperatorii de creanțe, cât și de la partenerii noștri – bănci, companii de telecom etc.”, a declarat Claudiu Bud, directorul de vânzări al Kruk România.
În caz de probleme cu plata obligațiilor, opțiunea care este aleasă cel mai frecvent este soluţionarea amiabilă – contactul cu creditorul şi eșalonarea restanțelor în plăți în rate (68%). Atunci când se află în situația pierderii lichidităților și din nevoia de a achita plățile restante, românii încearcă cel mai des să facă economii la cheltuielile curente (22% din răspunsuri). De asemenea, ei s-ar adresa creditorilor, pentru a ajusta cuantumul plăților rambursate la noua lor situație (20%) şi ar putea utiliza propriile lor economii (16%). Cei mai tineri respondenţi sunt mai predispuși decât alte grupe de vârstă să apeleze la ajutorul familiei (18% din respondenți). În schimb, cei mai în vârstă, mai des decât celelalte grupe de vârstă, ar fi dispuși să-şi anunţe falimentul personal. Legea falimentului personal urmează să fie aplicată în România de la începutul anului viitor, deși a fost adoptată încă din mai 2015, deoarece nu a putut fi implementată – nu existau norme sau comisiile aferente.
62% declară că au un nivel de bază de cunoştinţe financiare – sunt la curent în general cu oferta băncilor și a altor instituții financiare, dar nu au cunoştinţe despre produse financiare specifice. Educația financiară primită în copilărie reprezintă un punct de ruptură în ştiinţa gestionării propriilor finanţe. În plus, 30% declară că sunt destul de pricepuți în diverse produse financiare, inclusiv conturi curente și de economii, polițe de asigurare de viață, împrumuturi în rate, etc. Cu toate acestea, doar 2% se simt ca acasă în lumea finanțelor – își investesc economiile, știu ce surse de credit să aleagă etc., în timp ce 6% au nevoie să le explice altcineva totul.
„Educația este un punct important în evaluarea situațiilor financiare pe care le au românii. Această ruptură pe care noi ca popor o avem încă din copilărie a dus ușor, ușor la o educație precară în ceea ce privește gestionarea propriilor finanțe. Putem vedea că începem să fim curioși și deschiși către noi modalități prin care putem să ne rezolvăm problemele, să fim deschiși către noi informații cu privire la anumite produse financiare, dar există o ruptură care nu va fi depășită prea ușor. Acceptarea datoriilor și încercarea rezolvării acestor probleme ne arată că ne îndreptăm spre un plan prin care putem să ne gestionam mai ușor problemele financiare, dar totul cu pași mărunți”, a declarat Aurora Liiceanu (foto), doctor în psihologie şi cercetător.
Denumit „Datorii à la Europa”, studiul a fost implementat în contextul „Zilei fără Datorii”, inițiativă a Grupului Kruk, care este aniversată pe 17 noiembrie, începând cu anul 2009.