FacebookTwitterLinkedIn

Producția de petrol a Kazahstanului a scăzut cu 8,9% în primele șapte luni ale anului 2026, la 53,2 milioane de tone, potrivit datelor prezentate marți de Ministerul Economiei. În ciuda declinului din sectorul petrolier și a volatilității de pe piețele internaționale, economia kazahă a continuat să crească.

PIB-ul țării a avansat cu 4,1% în perioada ianuarie-iulie 2026, în timp ce sectoarele care nu depind direct de extracția resurselor naturale au crescut cu 5,4%. Sectorul manufacturier a avut o evoluție și mai puternică, cu un avans de 9%.

Kazahstanul încearcă să-și reducă dependența de petrol

Diversificarea economiei a redus treptat importanța sectorului petrolier. Potrivit Ministerului Economiei, producția de petrol reprezenta 7,8% din PIB la finalul anului 2025.

În același timp, autoritățile de la Astana caută soluții pentru reducerea dependenței de infrastructura de transport care traversează Rusia. Aproximativ 80% din petrolul kazah exportat este livrat în prezent prin Consorțiul Conductei Caspice (CPC), către terminalul din portul rus Novorossiisk, la Marea Neagră.

Conductele către China ar putea fi extinse

Kazahstanul intenționează să majoreze capacitatea celor două conducte petroliere care leagă țara de China, în urma perturbărilor repetate ale transporturilor prin infrastructura CPC.

Compania KazMunayGas a anunțat că analizează, împreună cu China National Petroleum Corporation (CNPC), creșterea capacității oleoductului Kenkiyak-Atyrau, de la 6 milioane la 15 milioane de tone pe an.

În cazul oleoductului Kenkiyak-Kumkola, capacitatea ar urma să crească de la 10 milioane la 20 de milioane de tone anual.

Aceste investiții ar permite Kazahstanului să transporte mai mult petrol către piața chineză și să reducă dependența de ruta CPC.

Atacurile au perturbat exporturile

Transporturile de petrol kazah prin CPC au fost afectate în repetate rânduri de atacuri cu drone asupra unor infrastructuri din Rusia și asupra terminalului maritim din Novorossiisk. Situația a determinat autoritățile de la Astana să accelereze analiza unor rute alternative.

Expertul kazah în proiecte energetice Rashid Jaksikov consideră că țara ar fi trebuit să-și majoreze mai devreme livrările către China, în special în contextul schimbărilor geopolitice și al riscurilor asociate infrastructurii de transport.

Cele două conducte dintre Kazahstan și China au fost construite într-un interval relativ scurt, între 2002 și 2003, respectiv între 2007 și 2009. În acest context, extinderea infrastructurii existente ar putea fi realizată într-un timp mai scurt decât construirea unor noi rute.

Fii la curent cu tot ce contează în business-ul din România și abonează-te la canalul nostru de Whatsapp Forbes Romania.

De asemenea, intră în comunitatea Forbes România de pe Facebook și urmărește cele mai importante știri, analize și noutăți din business-ul local și nu numai.