România este într-o competiție reală de capital la nivel internațional, în care șansa de reușită depinde de capacitatea de proiectare a economiei în sectoarele cu valoare adăugată și inversarea deficitului comercial printr-o politică de internaționalizare eficientă. Într-un interviu acordat Forbes, Julien Munch, președinte CCIFER împărtășește din proiectele parteneriatului economic, de lungă durată, dintre România și Franța.
“Deficitul de competențe rămâne o problemă structurală pentru investitori. Franța, fiind al treilea investitor în România, generează 125 000 de locuri de muncă directe, inclusiv în industriile pe orizontală, cu lanțul de furnizori care s-au instalat în România în ultimii ani. Meseriile se transformă în mod agil. Digitalizarea și noile tehnologii, exigențele de mediu schimbă complet paradigma pieței forței de muncă. Companiile au fost mereu pregătite să își formeze oamenii, multe dintre meserii și roluri din organizații nu existau în urmă cu câțiva ani. E necesar să accelerăm, mai mult ca niciodată, înspre o strategie pentru a atrage și păstra talente,” a declarat Julien Munch, președintele Camerei de Comerț și Industrie a Franței în România (CCIFER), într-un interviu acordat Forbes.
Julien Munch amintește că, de peste 30 de ani, Franța servește drept exemplu, grație ecosistemului său de afaceri foarte divers, cu investiții majore în sectoare cheie ale economiei (agricultură, automobile și componente, aviație, servicii financiar-bancare, construcții navale, digital, energie, telecomunicații, IT, materiale de construcții, sănătate). “Parteneriatul nostru economic este unul puternic, Franța și România fiind parteneri de lungă durată. Diferitele crize pe care le traversăm, deja, de trei ani, nu au stat în calea dinamismului relațiilor economice dintre țările noastre. Am organizat recent un Forum de afaceri franco-român care a evidențiat oportunitățile și provocările pe care investitorii le au. Pe lângă avantajele cunoscute, cum ar fi dinamica pieței din România, accesul la competențe, infrastructura telecom și energetică, tradiția industrială sau apetitul pentru tehnologie, lucrările forumului au evidențiat și incertitudini legate atât de conjunctura externă – perturbările din lanțul de aprovizionare sau miza europeană climatică – cât și de contextul intern, unde predictibilitatea fiscală și un cadru legislativ stabil sunt condiția sine qua non pentru perenitatea proiectelor mediului de afaceri. Consolidăm dialogul public-privat pe anumite priorități, iar fondurile de dezvoltare din PNRR sunt sursă reală de dezvoltare durabilă pentru proiecte de anvergură în România,” a mai afirmat Julien Munch.
Economia de mâine se construiește cu talentele de azi
Cu cele 550 de companii membre, CCIFER se poziționează drept un agregator și catalizator al comunității pe care o reprezintă, facilitând accesul la oportunități și la talente, la actorii publici, dar și la rețeaua sa internațională, de unde pot fi preluate bune practici.
„Economia de mâine se construiește cu talentele de azi. Dacă înainte, costul mâinii de lucru, al materiilor prime și al energiei erau principalii factori decisivi, astăzi, companiile caută competențe adaptate meseriilor viitorului, se uită la capacitatea de adoptare a inovației și a digitalizării, inclusiv în administrația publică, la capacitatea administrativă de a integra și a susține proiecte mari, prin care companiile să își reducă la minim timpul de instalare și să ajungă la capacitate productivă maximă. Recunoașterea partenerilor strategici europeni, integrarea unor instituții internaționale precum OCDE, poziționarea economiei românești pe puncte cheie ale strategiei europene, fie că vorbim de industrie, de apărare sau de energie, sunt esențiale pentru a da încredere investitorilor,” a mai spus Julien Munch.
În ultimii 5 ani, valoarea investițiilor companiilor franceze în România s-a dublat, ajungând la 9,7 miliarde euro, în 2022. Industria reprezintă peste 37% din valoarea investițiilor franceze. Prezența franceză în România este dominată de: industrie (totalizând 37,2% din stocul francez de ISD din România), comerț cu ridicata și cu amănuntul (totalizând 16,2%), noi tehnologii (totalizând 13,5%). Pe tot parcursul anului 2022, s-a înregistrat o creștere a comerțului bilateral francez cu România, care a înregistrat un plus de 23% până la 10,7 miliarde euro. Franța a importat în valoare 5,8 miliarde euro produse românești și a exportat în valoare de 4,9 miliarde euro. La fel ca și comerțul exterior românesc, comerțul bilateral dintre Franța și România este dominat de schimburile intra-industrie, dar și de cele intra-grup, determinate de densitatea filialelor franceze prezente pe teritoriul României.
Rămânem o destinație atrăgătoare pentru calitatea forței de muncă
Comerțul cu România este compus în principal din echipamente de transport (40% din importuri); mașini, aparate și echipamente (22,5%); produse metalurgice și metalice (10,6% din exporturi). Numeroase companii au instalat aici centre de servicii, mai degrabă pentru activități cu valoare adăugată, beneficiind de competențele în IT sau de cele lingvistice. Aceste activități pun România pe o hartă globală și o interconectează la nivelul grupului si al clienților.
Întrebat despre măsurile ce ar trebui luate pentru îmbunătățirea climatului de afaceri și pentru a atrage mai multe investiții străine în România, președintele CCIFER a spus că “România rămâne o destinație atrăgătoare pentru investitori datorită calității forței de muncă, orientării geopolitice, securității populației și a bunurilor.
Potrivit statisticilor companiei Mazars, anul 2022 a fost excelent pentru fuziuni și achiziții, tranzacțiile de acest tip au crescut cu 17% față de 2021. Tendința este de creștere în perioada următoare în sectoare precum energia, digital, logistică, transport și farmaceutice. Principala concluzie a Forumului de Afaceri franco-român, derulat recent la București se referă la creșterea gradului de integrare și la sinergiile de la nivel european care sunt strategice pentru companiile românești, a precizat Julien Munch.
În contextul actual în care Europa vorbește despre suveranitatea industrială și agro-alimentară, parteneriatele economice precum cel dintre Franța și România sunt necesare pentru a crește valoarea lanțurilor de producție și distribuție, mai ales în sectoare precum industria, energia, apărarea sau agricultura.
“Utilizarea eficientă a finanțărilor europene, implementarea reformelor din PNRR precum și conectarea ecosistemelor românești la consorții europene pe inovație sau tehnologie permit companiilor românești să crească valoarea adăugată a serviciilor și să aibă o strategie de internaționalizare durabilă. România este într-o competiție reală de capital la nivel internațional, în care șansa de reușită depinde de capacitatea de proiectare a economiei în sectoarele cu valoare adăugată și inversarea deficitului comercial printr-o politică de internaționalizare eficientă,” a precizat sursa citată.
Agenda CCIFER urmărește stimularea oportunităților de afaceri, accelerarea dialogului public pentru competitivitatea României, prin servicii cu valoare adăugată pentru a atrage noi investitori, și sprijin pentru a atrage și reține talente cu ajutorul unor programe de educație și formare continuă.
“Există o interconectivitate în rândul comunității, de care suntem mândri, pentru că aceasta produce rezultate de business, fie că vorbim de vizitele acasă la companii, unde descoperim modele de business și se fac schimburi de bune practici, de inovațiile pe care le descoperim la start-up uri sau de întâlnirile B2B, care sunt parte din ADN-ul Camerei. Avem grupuri de lucru care au drept vocație să trateze o temă de maximă actualitate în sectoare prioritare – agricultură, resurse umane, infrastructură și transport, finanțe, comunități durabile, sănătate, finanțări europene și tranziție verde. Nevoia vine dinspre companie sau poate fi anticipată, astfel încât, plaja serviciilor noastre este extrem de variată.
Tranziția verde și digitalizarea – domeniile cu cel mai mare potențial de creștere în România
Pentru a vă da un exemplu recent, grupul de tranziție verde a abordat strategia națională de hidrogen pe care România urmează să o adopte. Companiile care au proiecte pentru tehnologie cu hidrogen au nevoie de o mai bună înțelegere a legislației și de schimb de idei,” precizează președintele CCIFER.
Tranziția verde și digitalizarea sunt domeniile cu cel mai mare potențial de creștere în România, considerate a ficoloane vertebrale ale economiei de mâine.
Inovația și tehnologiile – în centrul strategiilor durabile ale companiilor
“Companiile investesc deja în parcuri de energie regenerabilă, generează servicii cu valoare adăugată mare, combinând de exemplu stocarea de date si protecția acestora, cu soluții de producere de energie verde pe bază de hidrogen care să reducă masiv amprenta de carbon în industrie, implementează procese și adoptă tehnologii noi, adaptându-și business-urile în continuu, pentru a răspunde standardelor unei competiții globale. Vedem o dinamică pozitivă în economia românească, dar pentru a fi valorificată, e nevoie de o viziune de viitor, structurată cu pragmatism și conștiință europeană. Este singurul mod în care putem contracara efectul crizelor suprapuse cu care se confruntă Europa în ultimii ani: criza sanitară, războiul din Ucraina, criza climatică, tensiunile economice și inflaționiste, si putem menține economia românească pe un trend de creștere,” mai spune Julien Munch.
Cât despre impactul tehnologiei digitale asupra afacerilor în România, Julien Munch afirmă că “inovația și tehnologiile sunt în centrul strategiilor durabile ale companiilor pentru a răspunde și mai bine nevoii clienților. Evoluțiile digitale sunt foarte vizibile în companii, pe produse din industria de telecom, retail, auto, servicii bancare și business servicii,” precizează Julien Munch.
Pentru a repara paradoxul creat, acela de a fi pe ultimul loc la digitalizare din UE, dar cu cea mai mare viteză de internet din Europa, anul acesta a fost pus mai mult accent pe educația competențelor digitale ale angajaților.
“Ne-am concentrat pe dezvoltarea durabilă a IMM urilor, în mod special, asupra educației competențelor digitale ale angajaților. Investițiile mari au crescut o nouă generație de antreprenori și IMM-uri, care, la rândul lor, devin actori internaționali. Cu DigitON, un program cu fonduri europene, acoperim 400 de angajați cheie la nivel național, prin cursuri gratuite. Până la finalul anului 2023, aceștia vor dobândi cunoștințe de bază care contribuie la performanța afacerilor prin eficientizarea și digitalizarea proceselor de lucru și reducerea costurilor, eliminând cheltuielile inutile din procesul de lucru tradițional,” a explicat Julien Munch.