În vârstă de 55 de ani, senatoarea Kamala Harris este alegerea lui Joe Biden pentru funcția de vicepreședinte în cursa pentru alegerile din SUA din noiembrie. Anul trecut, doamna Harris a țintit chiar mai sus, încercând să obțină nominalizarea din partea Partidului Democrat pentru postul de președinte al SUA. Pentru o scurtă perioadă, sorții au părut că îi sunt favorabili, dar în cele din urmă a trebuit să se retragă pentru că nu a reușit să strângă suficiente fonduri pentru a-și susține campania.
Kamala Harris este născută în Oakland, California. Este căsătorită din 2014 cu avocatul Douglas Emhoff, care are doi copii dintr-o căsnicie anterioară. Tatăl d-nei Harris este profesor emerit de economie la Universitatea Stanford, iar mama ei are un doctorat în endocrinologie la Universitatea Berkeley. Kamala Harris a absolvit dreptul la Universitatea Howard și și-a început cariera la procuratura din Alameda. Din 2004 până în 2011 a fost procuror-șef în San Francisco, iar din 2013 a devenit procuror-general al statului California.
Harris a fost un procuror extrem de eficient în San Francisco, rata condamnărilor pentru infracțiunile fără violență crescând de la 50% în 2004, când și-a început mandatul, la 76% în 2009. De asemenea, condamnările pentru delicte legate de droguri au crescut de la 56% în 2003 la 74% în 2006. În ceea ce privește infracțiunile violente sau în care s-a făcut uz de armă, cifrele sunt și mai spectaculoase: 87% condamnări pentru omoruri și 90% pentru delictele armate. „Dacă deții ilegal o armă în San Francisco și cazul tău ajunge pe biroul meu, faci pușcărie. Punct”, obișnuia să spună d-na procuror.
La fel de impresionante sunt și inițiativele reformatoare ale d-nei Harris. În 2004 a înființat San Francisco Reentry Division, și a recrutat-o pe activista Lateefah Simon, cea mai tânără femeie care a primit o bursă MacArthur, pentru a-l coordona. Programul, parte a inițiativei Back on Track, își propunea reabilitarea infractorilor între 18 și 30 de ani aflați la prima abatere (care nu era legată de arme sau de crimă organizată). Aceștia se declară vinovați, dar nu sunt condamnați: pentru o perioadă între 12 și 18 luni, sunt supravegheați cu strictețe pentru a efectua până la 220 de ore de muncă în serviciul comunității; alte condiții sunt obținerea unei diplome de bacalaureat, păstrarea locului de muncă, urmarea unor cursuri de parenting și trecerea cu succes a testelor antidrog. Cu 200 de „absolvenți” în șase ani și un grad de recidivă sub 10%, inițiativa d-nei Harris este considerată de Departamentul de Justiție al SUA drept un model de reușită în cadrul programelor de reintegrare, fiind adoptată și în Baltimore, Atlanta și Philadelphia.
În 2017, Kamala Harris a devenit senator, reprezentând statul California, calitate în care a sprijinit reformele din sănătate și proiectele care caută să interzică armele de asalt. De asemenea, d-na Harris susține două proiecte de lege în favoarea migranților: primul este DREAM Act, care propune acordarea de rezidență temporară condiționată și drept la muncă migranților minori, iar cel de-al doilea este un proiect de lege care caută să găsească o soluție pentru ca migranții fără documente să primească cetățenie americană.
Deși Joe Biden a nominalizat-o să-i fie secund în cursa pentru Casa Albă, relațiile dintre cei doi nu au fost întotdeauna cordiale: anul trecut, Kamala Harris l-a criticat public pe Joe Biden pentru că ar fi fost de partea unor senatori democrați care susțineau segregarea rasială. Biden s-a apărat susținând că poziția lui a fost greșit interpretată.
Inteligentă, tenace și cu o personalitate puternică, Kamala Harris este alegerea corectă în contextul social din SUA, chiar dacă va fi o nucă tare pentru un Joe Biden ce poate fi momentan suspectat de oportunism.
Joe Biden poate va fi președinte, dar Kamala Harris sigur va fi vice.
FOTO: Profimedia
