Inițiativa Noul Drum al Mătăsii, lansată de președintele Chinei, Xi Jinping, în 2013, este văzută de mulți în Occident ca fiind un cal troian al Beijing cu care își avansează în Vest interesele strategice.
Italia se retrage, potrivit rapoartelor Reuters, din această inițiativă centrată pe investiții de miliarde de dolari a Chinei.
Guvernul condus de Giorgia Meloni a anunțat Washington că Italia se va retrage din proiect până la sfârșitul anului. Decizia nu va fi pe placul Beijing, dar va bucura aliații occidentali ai Italiei, de la SUA la Marea Britanie și Bruxelles.
Această decizie este consistentă cu abordarea pro-alianța nord-atlantică a guvernului Meloni, care a susținut cu fermitate Ucraina în lupta împotriva Rusiei.
Lansată în 2013 de președintele Xi Jinping, inițiativa este o rețea uriașă de investiții care a fost inițial destinată să lege Asia de Est de Europa, la secole după ce Drumul Mătăsii a permis comerțul între regiuni.
În ultimul deceniu, schema ambițioasă s-a extins în America Latină, Africa și Oceania. Italia a devenit singura națiune G7 care s-a înscris în proiectul Noului Drum al Mătăsii în 2019, într-o mișcare mult criticată de atunci a premieruluiGiuseppe Conte. Acordul urmează să fie reînnoit automat în martie 2024, cu excepția cazului în care Roma se retrage.
Meloni a anunțat săptămâna trecută președintele Camerei Reprezentanților din SUA, Kevin McCarthy, în cadrul unei întâlniri la Roma, că, deși nu s-a luat încă o decizie finală, guvernul său intenționează să iasă din acord, conform Bloomberg.
Relațiile dintre Europa și China au devenit tot mai tensionate din cauza sprijinului acordat de Beijing Rusiei în războiul din Ucraina. Acestea au fost supuse unei presiuni suplimentare luna trecută, când ambasadorul Chinei în Franța a spus că statele fostului bloc sovietic nu au “un statut eficient în dreptul internațional”. Declarația a provocat indignare, în special în statele baltice.
Retragerea Italiei din această inițiativă ar fi “o pierdere simbolică mare pentru China”, a declarat Federico Santi, analist principal la Eurasia Group. “China a intensificat recent eforturile sale de lobby pentru a încerca să convingă Roma să rămână în acord”, a spus el pentru The Telegraph. “Această decizie, dacă este confirmată, va antagoniza guvernul chinez.” Beijing ar putea riposta prin impunerea de măsuri punitive împotriva companiilor italiene care fac afaceri în China: “Ar putea pune firmele italiene în dezavantaj. Este greu de spus cum s-ar manifesta acest lucru, dar ar putea crește supravegherea organismelor reglementatoare, de exemplu.”
Beneficiile pentru Italia ale înrolării în proiect, promovat cu mare fast în 2019, au fost puține. China a promis investiții modeste în porturile Genova și Trieste, “dar nici măcar acestea nu s-au materializat în întregime”, a spus Santi.
În Italia există o presiune pentru ca guvernul să renunțe la acordul cu China de săptămâni de zile. Stefano Stefanini, fost consilier diplomatic al unui președinte italian și fost reprezentant permanent al Italiei la NATO, a declarat că dacă Roma nu se retrage, va risca un conflict cu SUA. “Italia trebuie să decidă de partea cărei țări se află”, a scris el într-un editorial în La Stampa săptămâna trecută.
Decizia guvernului Italiei ar putea fi anunțată public la summitul G7 de la Hiroshima, Japonia, care are loc săptămâna viitoare, potrivit The Telegraph.
Cu toate acestea, Francesco Sisci, un expert italian în China stabilit la Beijing, a declarat că nu este convins că guvernul Meloni se va retrage din acord. Și dacă o face, va trebui să o facă foarte atent. “Este crucial ca Italia să abordeze acest lucru cu finețe”, a spus el. “Reacția Chinei depinde de modul în care italienii se apropie de această situație. Cunoscând Italia și italienii, aceștia pot decide că ieșirea din proiect este prea dificilă. “
Până acum peste 140 de țări, care împreună reprezintă două treimi din populația globală și 40% din PIB, s-au înscris în inițiativa Noul Drum al Mătăsii sau au spus că sunt interesate să o facă, conform Reuters. Dintre acestea, însă, multe națiuni s-au găsit împovărate cu datorii uriașe – Pakistan, Zambia și Ghana, ca exemplu.
În Europa există temeri că Beijing folosește proiecte pentru a câștiga influență în Balcani, investind în țări precum Serbia și Muntenegru.
În timpul unei vizite în China în 2018, președintele Emmanuel Macron a spus că inițiativa ar putea transforma țărileparticipante în „state vasale” ale Chinei.