Isărescu: Prudență unde punem salariile, ca să încapă în carapacea macroeconomică - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

Isărescu: Prudență unde punem salariile, ca să încapă în carapacea macroeconomică

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), subliniază că instituția susține creșterile de salarii din economie, asemeni Guvernului, dar avertizează că acestea nu pot fi crescute prea mult dintr-odată, pentru a nu dezechilibra economia.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2731x

„Cresc veniturile, pentru că piața muncii este tensionată. Migrația egalizează, într-un fel, ca tendință, salariile de la noi cu cele din Europa. Salariile minime au crescut în piață, indiferent că Guvernul a majorat salariul minim sau nu, au crescut, într-adevăr, și salariile bugetarilor. Şi aici poziţia Guvernului are justificare: cum vreţi să oprim medicii să plece dacă nu prin majorări de salarii? Cum vreţi să diminuăm corupţia din spitale dacă nu prin majorări de salarii. Noi ce spunem? Atenție, atenție, atenție, prudență, ca să vedem cum le punem, de așa manieră, ca să încapă în carapacea macroeconomică. Nu cred că cineva mai poate să oprească salariile în România (n.red. – creșterea salariilor). Creșterile salariale există. A le nega înseamnă să negi statistica. Important este să le temperăm, nu să ne apucăm să le blocăm”, a precizat Isărescu, la prezentarea „Raportului asupra inflației”, ediția mai 2018.

De asemenea, oficialul Băncii Centrale a menționat că, încă din anul 2000, când era prim-ministru, a susținut că nu mai poate fi oprită creșterea salariilor în România, astfel că țara noastră nu poate miza pe un model de dezvoltare cu salarii mici, ca urmare a eliminării tot mai multor restricții de călătorie pentru cetățenii români, mai ales în Europa.

„Această problemă a salarizării României este una reală. Nu ne certăm așa cu Guvernul, că noi vrem altceva. Singura diferență între noi și ei este că spunem: atenție cât putem să o ținem, să nu se ducă prea mult în sus. Discuțiile nu sunt rezonabile, sunt constructive. Speculațiile pe tema aceasta sunt jocuri politice în care nu avem voie să ne antrenăm și încercăm pe toate căile să nu ne antrenăm. Și nici să nu fim antrenați. Mai greu cu partea a doua”, a completat Isărescu.

Piața muncii se menține tensionată, în pofida încetinirii ratei de creștere a efectivului salariaților din economie și a dinamicii salariilor nete, au remarcat reprezentanții BNR, în „Raportul asupra inflației”, ediția mai 2018.

Mă exprim precum bunicul: «Băi, nene, băi. Uită-te şi tu!» 50% creştere (n.red. – a costului unitar cu forţa de muncă)! Mai e de glumit cu asemenea creşteri de costuri. Poţi să visezi că ele nu se vor reflecta în preţuri?! E greu. În orice caz, vă mai transmit un mesaj, apropo de un premier care zicea că dormim aici. Nici nu dormim şi suntem în această clădire, dar, când vezi asemenea cifre, nu poţi să visezi să spui «N-are un impact». Este foarte greu să găseşti pe partea cealaltă un compensator, cum este o creştere de productivitate sau o creştere de îmbunătăţire tehnologică care să echilibreze situaţia”, a punctat Isărescu.

În trimestrul al patrulea al anului trecut, rata anuală de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă pe ansamblul economiei s-a menținut înaltă (12,5%, cu 4 puncte procentuale peste nivelul consemnat în intervalul precedent), în bună măsură ca rezultat al intensificării ritmului anual de creștere a remunerării salariale, potrivit celui mai recent raport asupra inflației.

Plasarea la o valoare consistentă pe parcursul anului 2017 a dinamicii ULC (11 la sută, costul unitar cu forţa de muncă), alături de presiunea exercitată de celelalte costuri ale companiilor, în principal energetice, și-a făcut simțită influența asupra dinamicii prețurilor de consum, cu precădere în a doua jumătate a anului 2017 și începutul anului 2018. În cazul industriei, pe fondul câștigurilor de productivitate consemnate în intervalul octombrie 2017 – februarie 2018, ritmul anual al costurilor salariale unitare s-a temperat comparativ cu trimestrul III (-0,7 puncte procentuale, până la 4,2 la sută)”, se mai remarcă în „Raportul asupra inflației”, ediția mai 2018.

Pentru exemplul cu industria, începând cu luna ianuarie 2018 până în decembrie 2018, variațiile anuale ale salariului brut sunt ajustate pentru efectul modificării așezării și a nivelului agregat al contribuțiilor sociale (de la 16,5% în sarcina angajatului și 22,75% în sarcina angajatorului la 35% în sarcina angajatului și 2,75% în sarcina angajatorului), produse concomitent cu reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, astfel încât valorile obținute să reflecte evoluțiile la nivelul costurilor unitare cu forța de muncă.

„Mișcarea descendentă a fost antrenată exclusiv de sectorul prelucrător, al cărui decalaj între dinamica productivității și cea a salariilor s-a corectat cu 3,4 puncte procentuale, până la 3,2 la sută. Evoluția a fost aproape generalizată, o excepție notabilă fiind industria metalurgică, afectată de reduceri temporare ale producției ca urmare a derulării unor programe de investiții; ramurile producătoare de bunuri de consum au manifestat aceeași tendință de încetinire, însă ratele anuale de creștere rămân (net) superioare mediei, cu efect advers atât din perspectiva presiunilor inflaționiste, cât și din cea a competitivității (deopotrivă interne și externe)”, se detaliază în Raportul asupra inflației din mai 2018.

Avansul efectivului salariaților din economie a continuat să se tempereze, în perioada octombrie 2017 – ianuarie 2018, dinamica anuală plasându-se la 2,5%, potrivit raportului citat.

Traiectoria a fost imprimată în principal de mediul privat, atenuări fiind vizibile la nivelul serviciilor de piață (mai pronunțate în serviciile administrative și de suport, în transporturi) și al unor ramuri industriale, afectate în mai mare măsură de majorarea costurilor salariale – confecții, pielărie, prelucrarea lemnului și fabricarea mobilei, ultimele două resimțind și repercusiunile creșterii substanțiale a prețului lemnului.

Totuși, numărul de salariați a continuat să avanseze într-un ritm susținut, superior mediei, în ramurile conexe industriei auto, activitatea acestora receptând influența pozitivă a evoluției favorabile a economiei globale, potențată de integrarea companiilor care operează pe piața autohtonă în lanțurile globale de valoare adăugată.

Tendința de încetinire vizibilă la nivel agregat se va menține probabil și în perioada următoare, rata locurilor de muncă vacante continuând să urmeze traiectoria gradual descendentă observată de la începutul anului 2017, în condițiile în care constrângerile impuse de oferta limitată de forță de muncă reprezintă un important factor inhibitor în dezvoltarea producției și a investițiilor și stimulează apelul la soluții automatizate. Pe acest fond s-a conturat o tendință de aplatizare a gradului de tensionare a condițiilor pe piața muncii, însă persistența problemelor structurale face ca presiunea exercitată în procesul de stabilire a salariilor să rămână relevantă, deficitul acut de forță de muncă înalt calificată și continuarea emigrației acționând nu doar în sensul descurajării recrutărilor, ci accentuează competiția pentru personalul existent”, se detaliază în Raportul asupra inflației.

Perspectiva mai puțin optimistă este întărită de rezultatele celui mai recent studiu Manpower, care indică pentru trimestrul al doilea al acestui an plasarea așteptărilor privind angajările la cel mai scăzut nivel din ultimii doi ani. Anticipații modeste sunt în comerț și servicii de transport, sentiment favorabil, dar în temperare, în industria prelucrătoare și în construcții.

O tendință similară conturează și Sondajul DG ECFIN, care semnalează diminuarea cvasigeneralizată a așteptărilor privind recrutările.

Dinamica anuală a câștigului salarial mediu brut s-a restrâns ușor în ultimul trimestru al anului 2017, până la 13,5 la sută (-1,3 puncte procentuale), exclusiv ca urmare a manifestării unui efect de bază în sectorul bugetar. Anul 2018 a adus însă o accelerare substanțială de ritm (+18,3 puncte procentuale, până la 31,8 la sută în perioada ianuarie-februarie), reflectând cu precădere transferul contribuțiilor sociale datorate de angajatori în sarcina angajaților, dar și creșterea salariului minim brut pe economie la 1 900 de lei (cu 11 la sută mai mult decât variația implicată de modificarea legislativă menționată) și majorări acordate atât în sectorul bugetar (în medie, cu circa 5 la sută), cât și în cel privat”, se mai scrie în studiul citat.

Totuși, la nivelul câștigului salarial mediu net a avut loc o temperare a dinamicii anuale, cu 3,2 puncte procentuale comparativ cu trimestrul al patrulea al anului trecut, până la 9,6 la sută. Evoluția s-a datorat atât încetinirii consemnate în anumite servicii de piață (comerț, servicii administrative și de suport, în linie cu semnalele de restrângere a activității) și în industria extractivă (cel mai probabil pe seama procesului de reorganizare în vederea eficientizării activității), cât și efectului statistic înregistrat la nivelul sectorului bugetar, asociat creșterilor salariale mai ample de la începutul anului trecut.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii