„O tendință negativă la care trebuie să ne gândim serios este nivelul redus, și încă în descreștere, al intermedierii financiare: 27%, față de 40%, în 2011. Este cel mai scăzut nivel de intermediere financiară din Europa. Asta și explică faptul că, pe partea cealaltă, avem un nivel relativ ridicat al datoriei extrem de private: sunt firme din lanțul de corporații internaționale care lucrează în România și care preferă să se împrumute din exterior, iar creditul lor apare sub formă de debit în situația conturilor externe”, a precizat Isărescu, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2018.
Cu toate acestea creditarea a crescut în ultimii ani. La 31 decembrie 2017, creditul neguvernamental a crescut de 5,6% (2,2%, în termeni reali – 12,33 de miliarde de lei), faţă de 31 decembrie 2016, până la nivelul de 232,33 de miliarde de lei, arată datele BNR.
BNR estimează rata anuală a inflației în creștere la 3,5%, pentru finalul anului 2018. Isărescu: „Prognoza noastră este foarte calmă”
Evoluția s-a datorat majorării cu 15,8% a componentei în lei (12,1% în termeni reali) şi a diminuării cu 8,1% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 10,5%).
Isărescu despre creșterea ratei dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an: „Urmărește să juguleze inflația” și să tempereze majorarea dobânzilor, dar ROBOR-ul va crește, în următoarea perioadă
Activitatea de creditare a fost pozitivă mai cu seamă pe componente în lei, 5,6%, în medie, și peste 10%, componenta în lei. Componenta în lei a urcat la peste 62,8%, de la 57,2%, în decembrie 2016, şi un minim de 35,6%, în mai 2012.
„Un lucru pozitiv care permite o mai mare eficiență a politicii monetare”, a mai declarat Isărescu.
