Isărescu despre lupta cu inflația: Sub nicio formă nu vrem să ajungă ROBOR la 4%. Foarte curând, dobânzile la depozite vor deveni mai competitive - Forbes.ro
Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu despre lupta cu inflația: Sub nicio formă nu vrem să ajungă ROBOR la 4%. Foarte curând, dobânzile la depozite vor deveni mai competitive

În contextul luptei cu inflația, Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, susține că Banca Centrală se luptă cu toate armele, pentru ca indicele ROBOR să nu ajungă la 4%, și apreciază că băncile vor începe să majoreze dobânzile la depozite, după ce rata dobânzii de politică monetară a fost crescut pentru a treia oară, la 2,5% pe an, începând cu 8 mai.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2817x

Întrebat care dintre măsurile luate de BNR pentru a ancora inflația care este mai eficientă, Guvernatorul a răspus, într-un briefing de presă, că: „Ne batem cu toate armele.

CA al BNR a decis, în unanimitate, să crească dobânda de politică monetară: Riscurile privind inflația le ridică prețurile administrate, condiţiile de pe piaţa muncii și preţul petrolului

Oficialul Băncii Centrale a explicat că această luptă se duce tocmai pentru ca indicele ROBOR să nu crească foarte mult.

„Sub nicio formă nu vrem să ajungă acolo (n.red. – indicele ROBOR la 4%). De asta vrem să dăm inflația în jos. (…) ROBOR-ul este la un nivel foarte scăzut. Dar mediatizarea merge cam așa: iei creditul «Prima Casă», soldul inițial, și spui că majorarea ROBOR-ului înseamnă 100 – 200 de lei. Este o formă de-a prezenta. În țara aceasta nu sunt numai debitori cu Prima Casă. Sunt și alții, cu credit de consum. Pe același exemplu, la un credit de consum normal este o creșetere de 7-8 lei, 10 lei, pe lună. Așa a fost în Europa, așa a fost în lume: dobânzi negative, pentru că s-a ajuns la această deflație, și România nu putea să fie în afară. Judecățile acestea «S-a coborât rata de politică de către BNR, ca să îi păcălească pe români să se apuce să ia credite»….. Dacă există o vânzare într-un magazin cu prețuri scăzute, noi să spunem nu vă duceți să cumpărați acolo, pentru că, după aia, când vor crește prețurile la loc, vă veți simți păcăliți?! Nu știu cum circulă asemenea aberații în piață! A fost o perioadă de dobânzi puternic negative peste tot în lume. România nu putea să facă față prin izolare, că nu mai putem să fim izolați și să spunem «Suntem aici într-un sistem și ținem dobânzile mai sus, pentru că vor crește ulterior». Acea perioadă a luat sfârșit. Nu o spunem de ieri, de astăzi, o spunem de un an și jumătate. S-a terminat perioada dobânzilor scăzute. Nu știm încă în Europa, din cauza problemelor din zona euro, când se va ajunge la acea normalizare”, a detaliat Isărescu.

Ieri, indicele ROBOR la 3 luni, cel mai folosit pentru a calcula ratele creditelor, a rămas la același nivel precum vineri, de 2,54%, la un nivel apropiat de valorile din octombrie 2014, dar, când acesta era pe un trend de scădere, nu de creștere precum în prezent.

De ce am luat noi aceste măsuri, ce urmărim să facem și care va fi efectul pozitiv? Ce poate să aibă un guvern mai bun decât inflație scăzută, stabilitate financiară și dobânzi scăzute?! Noi suntem acum cu dobânzile înalte, dar sunt înalte, pentru ca peste un an să nu fie și mai înalte. Dacă inflația va veni spre 3%, dobânzile nu trebuie să se ducă ca în Turcia, spre 12%. Noi suntem siguri că ținem și inflația sub control și dobânzile nu se vor duce foarte sus”, a subliniat Isărescu.

„Nu știm exact care vor fi efectele asupra cursului de schimb”

Când în decembrie rata anuală a inflației a ajuns la 3,32%, Consiliul de Administrație al BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară de la 1,75%, cât era din mai 2015, la 2% pe an, începând cu 9 ianuarie 2018. A continut cu 2,25%, începând cu 8 februarie, după ce inflația a explodat la 4,3% în ianuarie.

În aprilie, BNR a menținut dobânda de politică monetară, motivând că precedentele două majorări de dobândă nu și-a făcut toate efectele în piață și le-a reproșat bancherilor că mențin dobânzi extrem de mici la depozitele populației, în jur de 1%.

Ieri, Guvernatorul a menționat că efectele precedentelor celor două majorări de dobândă de politică monetară nici acum nu s-au consumat în piață.

Într-adevăr, dobânzile (n.red. – interbancare) s-au apropiat de dobânda noastră, dar mai sunt și alte efecte. Nu știm exact care vor fi efectele asupra cursului de schimb”, a adăugat Isărescu.

La creșterea dobânzilor la credite va contribui și o eventuală emisiune de titluri de stat către populație inițiată de Ministerul de Finanțe

În prezent, deși dobânzile la depozite s-au redus ușor în martie, Guvernatorul estimează o majorare a acestora în perioada următoare.

„Am văzut cifrele. Nu este vorba de o scădere. Este vorba de un efect statistic. Cred că foarte curând băncile vor constata că trebuie să atragă lichiditate mai multă de la populație și, în consecință, vor deveni mai competitive. S-ar putea ca la acest lucru să contribuie și o eventuală inițiere de către Ministerul de Finanțe, nu știm, dacă vor face acest lucru foarte curând, de a lansa titluri de stat cu dobândă concurențială pentru populație. Atunci concurența în piață va acționa”, a precizat Isărescu.

Guvernatorul a completat că despre normalizarea dobânzilor s-a discutat și în cadrul întâlnirii din 3 mai pe care el și Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul, au avut-o cu liderul PSD Liviu Dragnea, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, premierul Viorica Dăncilă și Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice.

Am discutat aproape jumătate de oră despre ce însemnă normalizare, din punct de vedere al politicii monetare. Înseamnă, de exemplu, inclusiv, ca dobânzile să ajungă real pozitive într-un interval de timp. În Europa, unde inflația este de aproape 2%, ar însemna ca dobânzile să crească cu două procente, de la 0, cât sunt în prezent, dacă normalizare înseamnă dobânzi real pozitive. Părerea mea, dar n-a fost împărtășită de toți membrii (n.red. – Consiliului de Administrație al BNR), este că acest lucru înseamnă normalizare, că se va reveni la instrumentele să le numesc normale, clasice, ale politicii monetare: dobânzi real pozitive, rezerve minime obligatorii, ca să funcționeze, sterilizare ca atare, dar este încă în discuție”, a explicat Isărescu.

Surpriză: În ciuda criticilor PSD, BNR a crescut rata dobânzii de politică monetară la 2,5% pe an

În consecință, acesta este motivul pentru care epoca dobânzilor real negative a trecut, trecându-se la normalizare, respectiv dobânzi pozitive.

„Normalizarea, că se va ajunge la dobânzi pozitive, este un proces pe care încă nu-l putem contura în viitor, din cauza faptului că în Europa sunt încă dobânzi real negative și la noi rata dobânzii este sub rata inflației. În consecință, cei are fac judecăți de tipul vor crește dobânzile în România, pentru că trebuie să ajungă la rata inflației, greșesc, pentru că vom păstra și noi un ecart, nu știu, piețele ne vor spune, dacă va fi exact cum este în Europa – acolo este cam de două procente între rata inflației și dobânzi. Nu știu dacă în România va fi tot de două, deocamdată este tot de două procente, dar se va păstra acest ecart. Ce aș vrea, n-am împuternicirea Consiliului, dar sunt Guvernatorul Băncii Naționale, să se întâmple nu înseamnă că se va întâmpla. Aș vrea ca această curbă a inflației să vină în jos, curba dobânzilor să nu fie foarte ascendentă și cândva se va întâlni la un nivel apropiat de ceea ce va fi în Europa”, a subliniat Isărescu.

„O evoluție în sus sau în jos a lichidității este absolut normală”

În lupta cu inflația, pe lângă creșterea dobânzii de politică monetară și stimularea populației de a economisi, Banca Centrală a României a făcut, în aprilie, primele operațiuni de sterilizare după șapte ani, ianuarie 2011. Aceasta a atras din piață depozite de 44,66 de miliarde de lei, prin trei operațiuni, iar ieri încă 3 miliarde de lei, cu dobânzi de 2,25%, cu o maturitate la o săptămână.

Întrebat dacă aceste operațiuni vor continua, Isărescu a răspuns că: „Decizia noastră este să luăm măsurile următoare în funcție de condiții, dar, așa cum arată lucrurile cum arată lucrurile, cred că da”.

Lichiditatea scade pe finalul – începutul lunii, pentru că atunci de fac plățile către Trezoreria statului și crește la mijlocul lunii, deoarece atunci își primesc angajații bani.

„O evoluție în sus sau în jos a lichidității este absolut normală. Acest lucru a fost explicat în nenumărate rânduri. Când vorbim de exces de lichiditate, nu ne referim la aceste suișuri și coborâșuri care sunt normale – așa funcționează sistemul. Noi ne referim la o medie structurală care este peste aceste suișuri și coborâșuri. În consecință, ceea ce ați văzut, prin absorbția de lichiditate, transparentă, făcută de Banca Națională, cu depozite la termen pe o săptămână, este absolut normal. Nu este vorba de plasamente în alte părți. Sau s-a retras lichiditate din piață, pentru că s-au plătit taxe și impozite și alte dări către stat, până astăzi (n.red. – 7 mai). Mai este un factor care contribuie la aceste fluctuații normale ale lichidității: începând cu 25 este o nouă perioadă de o lună pentru rezerva minimă obligatorie a băncilor. De obicei, băncile sunt prudente – încearcă să-și facă rezerva în prima perioadă. Acești trei factori se suprapun. Faptul că astăzi au venit numai 3 miliarde poate să arată și cam pe unde este situează excesul preponderent de lichiditate”, a explicat Isărescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii