Cautare




, Staff

Macroeconomie |
|

Isărescu despre întâlnirea reprezentanților BNR cu Dragnea și Dăncilă: Am discutat cam ce a fost în scrisori. A fost o discuție serioasă

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, a dezvăluit ce le-a explicat, alături de Florin Georgescu, prim-vicepreședintele BNR, reprezentanților Guvernului (premierul Viorica Dăncilă și Eugen Teodorovici, ministrul Finanțelor Publice) și lui Liviu Dragnea, în calitatea sa de președinte al Camerei Deputaților, nu de președinte PSD.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2794x

Întrebat dacă a discutat cu Liviu Dragnea despre o treia creștere a ratei dobânzii de politică monetară din acest an, la 2,5% pe an de la 2,25% cât fusese stabilită în februarie, decizie luată ieri, Guvernatorul BNR a negat ferm această posibilitate, în briefingul de presă care a urmat ședinței de politică monetară a Consiliului de Administrație.

„Cum să discutăm asta (n.red. – decizia de majorare a ratei dobânzii de politică monetară? Am discutat cam ce a fost în scrisoare. Acum aveți scrisorile. Nu pot să mă exprim așa: fiecare înțelege ce vrea din scrisori! Este bine să se înțeleagă ceea ce este trecut în scrisori. Este bine să se înțeleagă, în adâncime, că problemele economice nu sunt deloc simple și nu constau într-o negociere, «Ia asta că îți dau cealaltă», după cum, obsesiv, văd că se pronunță un individ. Problemele economice sunt foarte complicate. (…) Așa este economia, pentru că ea acționează prin comportamentul oamenilor. Este mai complicată. Eu am aproape 70 de ani și tot nu pot să spune că știu economie în totalitate. Văd că alții se dau mari economiști. A fost o discuție serioasă. Fondul discuțiilor: aplicativ, că nu ne-am apucat să facem teorie acolo. Fondul discuţiilor a fost legat de problemele ridicate în cele două scrisori. Adică problemele ridicate, opiniile de acolo. Sunt probleme grele (n.red. – în scrisori)”, a detaliat Isărescu.

Întrebat dacă crede că Dragnea va înțelege a treia majorare de dobândă, oficialul BNR a răspuns că, în cursul negocierilor, Parlamentul reprezintă dorințele societății românești, iar Banca centrală explică, de fapt, ce poate economia noastră.

Guvernul și Parlamentul vin cu votul popular, da?! Și spun: asta vrea societatea românească. Noi putem să venim să spunem că nu vrea asta societatea românească să crească salariile? Păi, este o necesitate – datorită migrației forței de muncă, salariile cresc. Atunci, în înțelepciunea sa, Parlamentul României, bazându-se pe experiența țărilor din Europa, pe democrație, pe ceea ce spune Uniunea Europeană, a creat o instituție (n.red. – BNR) care este indepedentă de votul popular, este numită, este dotată cu specialiști și care vine și spune: «Atât poate economia». Aceasta este discuția între noi și Guvern sau Parlament. Dânșii spun ce vrea votul popular, noi spunem cât poate economia. E bine să ne întâlnim undeva. Cam aceasta a fost discuția! Și eu o simplific. Dacă este atâta neînțelegere, trebuie să o explicăm și cu cuvinte simple. Nu este vorba de înțelegere, noi spunem: «Atât poate economia». (…) Credeți că este așa ușor să împaci aceste lucruri?! (…) Mecanismele de piață și piețele sunt mai sofisticate. Noi lucrăm cu piețele, dânșii lucrează mai mult cu sondajele de opinie. Așa sunt și aleși: se duc în fața populației și află în relația cu populația ce se dorește. Piețele nu sunt numai financiare, sunt și de producție și așa mai departe. Meseria noastră de tehnicieni nu este nici ea ușoară. A vedea ce doresc piețele, că și ele pot să exagereze, să greșească, există și noțiunea de eșec de piață. În esență, armonizarea sună bine – se aromizează politicile BNR cu ale Guvernului sună bine -, dar este un proces”, a subliniat Isărescu, descriind pozițiile de pe care se negociază cu reprezentanții Parlamentului și ai Guvernului.

În plus, ministerele au propriile date, care pot rivaliza ca acuratețe cu ale BNR, dar poziția miniștrilor, respectiv a Guvernului, este mai degrabă politică decât pur tehnică, precum în cazul Băncii Centrale.

În plus, Guvernatorul a insitat să explice de ce nu a fost un conflict și cât de grav este acesta.

„Pot să vă asigur că nu ne-am luat niciodată de par. (…) A fost mai degrabă un război mediatic. Că s-a mai scăpat cineva, că a zis că aceasta nu este Banca României, că am avea o agenda ascunsă. Bineînțeles că ne-a durut. Dar, în cei 27 – 28 de ani, de când sunt în această instituție, am avut momente mult mai grele decât acesta în a găsi formule de armonizare. Nu spun că acum suntem într-o armonizare totală, dar suntem, oricum, mai bine înțeleși”, a precizat Isărescu.

Guvernatorul a spus că președintele Klaus Iohannis a avut o declarație foarte bună, când a spus că dorea doar ca Dragnea, Dăncilă și Isărescu să se întâlnească, chiar dacă prin medierea sa.

Noi am fost la Parlamentul României, la președintele Camerei, orice altă interpretare este eronată. Ne-am dus la Parlamentul României la președintele Camerei. Ne-am dus pe Kiseleff?! Parlamentul este Parlamentul României. (…) Nu m-am văzut la Parlament cu Prim-vicele guvernator, nu, doar cu Mugur Isărescu – nu bate la ochi și trăsnaia aceasta?! Scrisoarea președintelui Camerei este adresată Consiliului de administrație. Răspunsul este semnat de mine, ca președinte al Consiliului de administrație, în numele Consiliului de administrație. Sunt nouă inși în Consiliul de administrație. (…) Banca aceasta a creat între 200 și 300 de specialiști. Merită oamenii aceștia să fie tăvăliți așa într-un noroi mediatic cu tot felul de acuze?! (…) Nu contează numai Guvernatorul băncii naționale, ci contează această instituție. (…) Țin foarte mult la credibilitatea acestei instituții”, a punctat Isărescu.

De asemenea, răspunzând unei întrebări, Guvernatorul a precizat că, înainte de luarea unei decizii de politică monetară, nu este nevoie ca BNR să se consulte cu Guvernul.

Nici nu s-au făcut. (…) Nu înțelegeți că suntem instituție serioasă?! Vorbesc în numele acestei instituții. Această instituție a reușit să creeze 200 – 300 de specialiști, care sunt de talie mondială, pe diverse domenii. Este păcat să nu fie folosiți. Economia nu este o ghiceală, deși mai poți să greșești. Ei pot să discute cu piețele, pentru că suntem o economie de piață. (…) Băncile nu ne sunt subordonate. Noi nu suntem ministrul băncilor să îi chemăm și să le trasăm sarcini. Băncile sunt unități independente cu gestiune financiară proprie, urmăresc profitul, nu sunt societăți caritabile și cu acestea acționăm. Ele fac intermedierea. Nu suntem apărătorii băncilor, suntem apărătorii sistemului bancar, pentru ca, fără un sistem bancar, solid banii economisiți de societate nu ajung în investiții sau ajung într-o formă distorsionată”, a insistat Isărescu.

Guvernatorul a mai spus că printre problemele discutate cu reprezentanții Parlamentului și al Guvernului pe 3 mai a fost surplusul de cerere, cel care nu este acoperit de producție, modelul de evaluare al excedentului de cerere folosit de băncile centrale, inclusiv de BNR, fiind mai prudent decât al Guvernului și al Comisiei Naționale de Prognoză.

Noi suntem mai prudenți. De ce? Pentru că excedentul de cerere este o măsură care nu este ușor comensurabilă. Nu poți să-și dai seama cu cât s-au dat venituri, nu doar salarii, decât poate economia să producă, să calculezi de astăzi pentru un an înainte. Este foarte greu. Modelul nostru este unul dintre cele mai complicate. Când apare, precum cerneala de turnesol, exact surplusul de cerere? Când te uiți la balanța contului curent, că acolo nu mai poți să minți. Când se importă mai mult decât se exportă înseamnă că economia nu a putut să acopere cererea suplimentară. Atunci este cam târziu. De aceea băncile centrale sunt mai prudente. În momentul în care excedentul de cerere a apărut vizibil, sub forma unui dezechilibru extern, sunt deja presiuni asupra cursului de schimb, asupra dobânzilor și corecția poate fi foarte dureroară. Judecata băncilor centrale, și a Băncii Naționale a României, este că este mai ușor să corectezi prin adăugire, când apar cifrele, decât să corectezi prin tăiere. Ce înseamnă tăiere? Să majorezi impozite, să lași cursul să se deprecieze, să majorezi dobânzile. Din această cauză suntem mai prudenți, ca să nu punem societatea românească să facă corecțiile dintre acestea, care sunt corecții dureroase”, a explicat Isărescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii