Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu despre efectele fondurilor europene: „Creșterea de durată de peste 5% în România este fezabilă”, dar adâncirea decalajelor dintre provinciile istorice tinde să devină o preocupare pentru securitatea națională

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a enumerat câteva dintre beneficiile obținute de România ca urmare a atragerii fondurilor europene, până în prezent, precum și potențialul prelungirii acestor beneficii, dar a subliniat că absorbția inegală între regiunile istorice, mai ales la nivelul infrastructurii de transport, tinde să devină o problemă de securitate națională.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2721x

„Creșterea de durată de peste 5% în România este fezabilă, inclusiv prin eforturi de atragere a fondurilor europene”, a spus Isărescu, în cadrul conferinței „Fondurile europene, absorbţia şi impulsul necesar. Cum conectăm România în anul centenar?”, organizată de Cursdeguvernare.ro.

Acesta a făcut afirmația în contextul în care Fondul Monetar Internațional estimează că, dacă România ar reuși o rată de absorbţie a fondurilor europene de 95%, în actualul cadru financiar multianual, 2014 -2020, rata de creştere a Produsului Intern Brut potenţial al țării noastre, în 2022, ar fi mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale, adică un PIB potențial în jurul valorii de 5% anual.

PIB-ul potențial este o variabilă neobservabilă, deseori foarte greu de calculat, dar ea este extrem de importantă. Dacă forțăm creșterea economică peste ceea ce poate să dea economia, rezultă, pe termen scurt, creșteri de venituri, dar și acumularea de dezechilibre și de tensiuni”, a subliniat Isărescu

Astfel, el a reamintit de ce nu ne este benefică o creștere prea rapidă a economiei în cazul României.

„Trebuie să ne dorim însă o creștere sustenabilă, sănătoasă, care să nu determine acumularea de riscuri, dezechilibre, tensiuni şi dureroase, dar inevitabile, corecţii ȋn viitor, atunci când dezechilibrele se acumulează și nu avem tăria să le corectăm încet și pe parcurs. Pentru ca o asemenea dezvoltare și rapidă, dar și sănătoasă să se îndeplinească, este nevoie să ne orientăm spre o creștere calitativă și nu doar cantitativă, care să determine inclusiv o convergență a structurilor de producție, a dotării cu infrastructuri, și să nu ne gândim numai la o creștere a veniturilor, în perioada imediat următoare. Acest deziderat ar presupune o creștere a înzestrării cu factori de producție și mă refer aici, în primul rând, la factorul «capital», alături de «forța de muncă», dar și la eficiența utilizării acestora, respectiv la «productivitate»”, a detaliat Guvernatorul BNR.

45,7 miliarde de euro, în 10 ani

În perioada 2007-2017, România a beneficiat de fonduri europene primite de la bugetul Uniunii Europene în valoare de aproximativ 45,7 miliarde de euro, reprezentând, anual, în medie, 2,8% din PIB, potrivit oficialului BNR.

„Din această sumă, 37,1 miliarde de euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE, aferente cadrului financiar multianual 2007-2013, restul de 8,6 miliarde de euro fiind primite în actualul cadru financiar multianual, respectiv 2014-2020. Ca valoare netă, dacă luăm în considerare și contribuţia României la bugetul UE, intrările nete de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde euro, respectiv 1,8% din PIB, în medie, pe an. Cu aceste cifre, am putea spune că ar trebui să fim relativ mulțumiți”, a precizat Isărescu.

Dar, pentru România, fondurile europene reprezintă nu numai aceste cifre, susține oficialul Băncii Centrale a României, „dar și șansa de a moderniza economia și țara, șansa pentru crearea infrastructurii atât de necesare pentru o dezvoltare durabilă. Sunt convins că absorbția de fonduri europene ar trebui să fie sistematic țintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate în aşa fel încât să sprijine creșterea economică durabilă.

Acesta a reamintit că, față de media UE, PIB-ul pe locuitor al României a crescut de la 39,3% în 2006 la 58,2% în 2016.

(Acest evoluție) ne îndreptățește să considerăm că procesul de convergență reală a economiei românești în cadrul Uniunii a fost, şi este, încă, o poveste de succes. Creșterea nivelului de trai, ca medie, a fost evidentă, chiar dacă nu s-a manifestat atât de rapid pe cât ne-am fi dorit”, a punctat Isărescu.

Realitatea: fondurile europen n-au contribuit la apropierea declajelor dintre regiuni

De asemenea, în perioada 2007-2016, fondurile structurale şi de investiţii au reprezentat, în medie, aproximativ 27% din totalul investiţiilor administraţiei publice, potrivit oficialului Băncii Centrale.

„Realitatea este că ele n-au contribuit la apropierea decalajelor dintre regiuni, dimpotrivă. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, ca să luăm un analist terț, neutru, efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale şi de investiţii asupra creşterii PIB, pentru perioada 2007-2016, s-a situat între 1,2 puncte procentuale şi 1,6 puncte procentuale din PIB. Cu alte cuvinte, faptul că am reușit să atragem aceste fonduri a dus la o creștere în plus sănătoasă a Produsului Intern Brut, cu 1,2 procente până la 1,6 procente”, a detaliat Isărescu.

El a reamintit că, în octombrie 2017, în cadrul conferinţei „10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană”, Gunther Oettinger, Comisarul European pentru Buget și Resurse Umane, a spus: „România a profitat de fondurile europene puse la dispoziţie de UE pentru infrastructură, a absorbit multe fonduri, dar nu suficiente, comparativ cu necesarul său ori cu performanțele statelor vecine.

Iar situația inegalității între regiunile României este cunoscută și la nivelul UE, mai exact al Comisiei Europene.

„Investițiile în infrastructură, infrastructură de orice fel, atât cea umană – sănătate, educație, cât și cea fizică – transporturi și așa mai departe – au nu numai un rol economic, ci și unul social, politic, naţional, prin reducerea decalajelor între regiuni. România are cea mai mare inegalitate a veniturilor din Uniunea Europeană şi cea mai mare disparitate inter-regională. Chiar Comisia Europeană a remarcat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României s-au adâncit, în timp, conducând la apariția unor poli de competitivitate regională, concomitent cu cronicizarea sărăciei în anumite zone. Într-un fel a fost așa: am avut convergență, ne-am apropiat de nivelul de dezvoltare din Uniunea Europeană, dar nu cu toată țara, numai cu anumite regiuni. Din păcate, lipsa infrastructurii care să interconecteze provinciile istorice acționează în sensul permanentizării acestor decalaje. Această problemă tinde să devină o preocupare chiar pentru securitatea națională”, a subliniat Isărescu.

Fondurile nerambursabile sunt o sursă de finanțare a deficitului de cont curent

Oficialul BNR a precizat însă că atragerea de fonduri europene, din perspectivă macroeconomică, a contribuit la finanțarea deficitului de cont curent, „influențând astfel stabilitatea întregii economii, a sistemului financiar – bancar, a cursului de schimb”.

O importanţă sporită o reprezintă faptul că aceste fonduri nerambursabile sunt o sursă de finanțare a deficitului de cont curent – deficit în care am și păcătuit, dar am și suferit, în ultimii 30 de ani -, o finanțare care nu generează datorie, acţionând pe două canale. Pe de o parte, contribuie la restrângerea deficitului de cont curent, prin intermediul intrărilor din balanța veniturilor. Pe de altă parte, transferurile de capital adresate economiei naţionale, preponderent fonduri structurale și de investiții, finanțează, în mod direct, deficitul. În perioada 2007-2017, finanţarea deficitului de cont curent a fost, în medie, acoperită de fonduri structurale şi de investiţii în valoare de 1,3% din PIB nominal. Lipsa acestor fonduri, ar fi făcut necesară identificarea unor resurse alternative de finanţare şi creşterea datoriei externe”, a detaliat Isărescu.

În perioada 2007-2017, România a înregistrat, în medie, un deficit de cont curent de 4,7% din PIB.

În lipsa fondurilor europene, valoarea medie a deficitului de cont curent ar fi fost probabil în jur de 6,3% din PIB, aproape dublu din PIB. Implicit şi necesarul de finanţare ar fi fost mult mai ridicat”, a explicat Oficialul Băncii Centrale.

Deficitul de cont curent a crescut cu 93%, la 11 luni

În perioada ianuarie – noiembrie 2017, deficitul de contul curent, date provizorii, era de 5,58 de miliarde de euro, o creștere de 92,71%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Un curs stabil și bani ieftini

În plus, problemele cu accesarea fondurilor europene influențează vizibil evoluția cursului valutar leu/euro.

„Ca observator zilnic al situației de pe piețele valutare, vă mai fac o mărturisire: atunci când sunt întârziate intrările de bani europeni, sau intră numai parțial, lucrul se observă zilnic pe echilibrul de pe piața valutară”, a punctat Isărescu.

Alt avantaj menționat de Guvernator este acela că investițiile din fonduri europene sunt ieftine.

Sunt ieftine, deoarece partea de cofinanțare internă este de doar 15% din valoarea proiectelor. În consecință, ajută la capitalizarea firmelor, ceea ce le face bancabile. (…) Accesul la fondurile europene reprezintă o şansă extrem de importantă oferită firmelor autohtone, pentru a depăși problemele asociate nivelului relativ redus al capitalului de care dispun şi de a crea premise pentru acumulări viitoare. Aceasta nu este o declarație, este o constatare. Cred că o împărtășim cu toții”, a completat Isărescu.

El a remintit că, potrivit situațiilor prezentate anterior de BNR, din 200.000 – 300.000 de firme cu capital românesc numai 12.000 sunt bancabile, respectiv au acces la finanțare bancară, ca urmare a faptului că sunt puternic decapitalizate.

Majoritatea au capitaluri negative, înregistrează pierderi, n-au cum să ajungă la finanțare bancară. În consecință, o capitalizare la nivelul firmelor și prin eforturi interne și atragerea de bani europeni ar rezolva, în bună măsură și destul de repede, această chestiune vitală a capitalizării firmelor”, a mai spus Isărescu.

Unde ne poticnim, de-atâția ani?

În schimb, în ciuda beneficiilor obținute, accesarea de fonduri consumă mult timp în România, a reamintit Isărescu.

Reversul medaliei, apropo de soluția cu fondurilor europene, este legat de faptul că sunt mari consumatoare de timp, din cauza cadrului de reglementare și a regulilor relativ complicate de acces la bani europeni. O simplificare a regulilor ce guvernează procesul de atragere a fondurilor europene, la nivel național, ar dinamiza accesul la acest tip de finanțare. Dar, dacă simplificarea depinde numai de noi, unde ne poticnim, de-atâția ani?”, a punctat Isărescu.

El a făcut această afirmație, în contextul în care, în ultimii 15 – 20 de ani, niciun reprezentant al autorităților centrale din România nu a negat, cel puțin declarativ, importanța fondurilor europene.

În ultimii 15 – 20 de ani, de când discutăm de intrarea în Uniunea Europeană și de accesul la fondurile europene, n-am auzit un guvern, un premier, un ministru de finanțe, membri ai cabinetului sau vreun președinte care să nege importanța fondurilor europene. Toți am căzut de-acord cu acest lucru. Atunci rămâne întrebarea: de ce ne poticnim? De ce accesul la bani europeni în această țară este atât de dificil?”, a adăugat Isărescu.

În schimb, oficialul Băncii Centrale crede că anul acesta putem accelera absorbția de fonduri europene disponibile pentru perioada 2014 – 2020.

„Experiența cadrului financiar multianual anterior ne-a arătat că există o curbă de învățare în procesul de absorbție a fondurilor europene. Acest lucru aș dori foarte multe să fie numai o realitate și nu o scuză, pentru întârzierile cu care și în prezent absorbim aceste fonduri. Din acest punct de vedere, sunt premise să credem că, pentru actualul cadru financiar multianual 2014-2020, absorbția fondurilor europene va accelera anul acesta.”

Transferurile de fonduri europene pot fi afectate de Brexit

Guvernatorul BNR a remarcat că o provocare suplimentară căreia trebuie să îi facă față România, pe termen mediu, o reprezintă Brexitul.

Uniunea Europeană va traversa o perioadă de ample transformări, unele determinate de ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană. Aceste transformări se vor reflecta în mod sigur și în arhitectura bugetară europeană, generând incertitudini cu privire la viitorul fondurilor structurale și de coeziune. De aceea este important pentru România să se mobilizeze și să urgenteze eforturile de atragere a fondurilor europene în actualul cadru financiar multianual”, a susținut Isărescu.

Guvernatorul BNR a ținut să sublinieze că proiectul european nu se limitează la absorbția fondurilor europene.

Ceea ce ne unește pe noi în Europa sunt, în primul rând, valorile europene. Fondurile structurale şi de coeziune sunt doar instrumentele cu care încercăm să atingem, să păstrăm și să dezvoltăm aceste valori și deziderate comune. Avem nevoie de fonduri europene pentru finalizarea reformelor structurale, dintre care unele se referă încă la asigurarea infrastructurii de bază sau la dezvoltarea resurselor umane, iar altele la saltul tehnologic necesar pentru recuperarea decalajelor față de țările din zona euro. Dar, înainte de toate, avem nevoie de continuitatea proiectului european și de loialitatea noastră, față de acest proiect”, a concluzionat Isărescu.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii