Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu despre creșterea ratei dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an: „Urmărește să juguleze inflația” și să tempereze majorarea dobânzilor, dar ROBOR-ul va crește, în următoarea perioadă

Banca Națională a României (BNR) a majorat, pentru a doua oară, în acest an, rata dobânzii de politică monetară, de la 2% la 2,25% pe an, încercând să tempereze creșterea inflației, al cărui rimt se așteaptă să accelereze, până de Paști, și, în același timp, creșterea dobânzilor. Totuși, unul dintre efectele pe termen scurt este creșterea indicelui ROBOR, în funcție de care se calculează ratele la creditele în lei, în următoarea perioadă.
 aboneaza-te
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2718x

Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât, în ședința de astăzi, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an, începând cu 8 februarie, de la 2% pe an, cât stabilise începând cu 9 ianuarie.

Totodată, a decis majorarea la 1,25% pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit și creșterea ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 3,25% pe an. De asemenea, CA al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit, la 8%.

Isărescu despre efectele fondurilor europene: „Creșterea de durată de peste 5% în România este fezabilă”, dar adâncirea decalajelor dintre provinciile istorice tinde să devină o preocupare pentru securitatea națională

„Măsura pe care am luat-o astăzi urmărește să juguleze, un cuvânt cam tare, dar cam acesta scopul nostru, inflația, care acum este determinată, în mare măsură, de unele prețuri administrate și de prețul țițeiului. (Decizia BNR) Urmărește ca această creștere a prețurilor să nu se transmite în anticipațiile publicului, populația, corporațiile, firmele, pentru că, într-o asemenea eventualitate, dobânzile ar crește mult mai mult. Chiar dacă pare a fi paradoxal, noi urmărim, în esență, să temperăm inflația și, odată cu ea, să temperăm și majorările de dobânzi”, a spus Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, într-un briefing de presă, organizat după ședința CA a BNR.

BNR crește rata dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an, a doua majorare consecutivă din acest an

În condițiile în care precedenta decizie de creștere a ratei dobânzii de politică monetară, de la 1,75% la 2%, a stopat creșterea indicelui ROBOR, ba chiar acesta a scăzut de la 2,1%-2,2% la cel mult 1,99%, în prezent, întrebat, oficialul Băncii Centrale a avertizat că de data aceasta efectul poate fi invers.

„ROBOR-ul la trei luni, cel care influențează rata dobânzilor la creditele în lei, va urma, într-o anumită perioadă de timp, majorarea de astăzi. În consecință, creditele în lei se vor scumpi marginal, să spunem. De ce spun marginal? Pentru că majorarile nu sunt de amploare, dacă ne gândim la nivelul istoric pe care l-a avut rata dobânzii la creditele în lei, în urmă cu câțiva ani, când aceasta s-a situat la 5%-6%. Când s-ar putea alinia ROBOR-ul? Răspunsul este mai devreme sau mai târziu. Vedem cum funcționează piața. Sunt mișcări mici. Am citit că bruscăm economia. Cu 0,25%, nu se bruschează economia. Am putea să ne mișcăm chiar mai mult”, a subliniat Isărescu.

 

Traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sus, pe termen scurt

Rata anuală a inflației a urcat în luna decembrie la 3,32%, de la 3,23% în noiembrie, rămânând în interiorul intervalului de variație al țintei staţionare, de 2,5%, plus/minus 1%, dar peste nivelul prognozat, de 2,7%.

Evoluţia a fost determinată, în principal, de accelerarea inflaţiei de bază şi, în mică măsură, de creşterea preţurilor volatile ale produselor alimentare şi a preţului tutunului. Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească, până la 2,5 la sută în decembrie 2017, de la 2,3 la sută în noiembrie. În contextul menținerii tendinței de lărgire a excedentului de cerere agregată din economie și al costurilor de producție în creștere (forță de muncă, utilități), majorarea a vizat toate categoriile de bunuri şi servicii, dar, mai ales, segmentul alimentelor procesate, afectat suplimentar de unele şocuri pe partea ofertei, comune la nivel european”, se precizează într-un comunicat de presă al BNR.

Isărescu despre creșterea ratei dobânzii de politică monetară la 2% pe an: „Mișcarea de astăzi nu bruscă deloc economia. Nu înseamnă că se va majora ROBOR”

De asemenea, rata medie anuală a inflației IPC (indicele prețurilor de consum) a continuat să crească până la 1,3%, în luna decembrie 2017, de la 1% în noiembrie. Calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, media anuală a crescut la 1,1%, de la 0,9%, în luna anterioară.

În plus, potrivit celor mai recente date și informații disponibile, care au fost încorporate în „Raportul asupra inflației”, ediția februarie 2018, document ce a fost analizat și aprobat de CA al BNR, în ședința de astăzi, și care va fi publicat în data de 9 februarie:

„Noul scenariu al prognozei evidențiază perspectiva creșterii ratei anuale a inflaţiei, în lunile următoare, succedată de o temperare a acesteia, în ultima parte a anului 2018. Astfel, faţă de raportul precedent, traiectoria ratei anuale prognozate a inflaţiei a fost revizuită în sens ascendent pe termen scurt, în principal ca urmare a relativei intensificări a efectelor inflaționiste recente și anticipate ale factorilor pe partea ofertei, asociată cu presiuni ale factorilor fundamentali.”

În precedentul raport asupra inflației, cel din noiembrie, BNR a revizuit în creştere, de la 1,9% la 2,7%, prognoza privind inflaţia pentru finalul anului 2017, a menținut prognoza la 3,2% pentru finalul acestui an şi a estimat un nivel de 3,1% pentru septembrie 2019.

 

Guvernatorul: „Până spre Paști, vom avea creșteri de prețuri. Aceste cifre reflectă, mai degrabă, inflația din trecut”

Noua perspectivă asupra inflației, care urmează să fie prezentată de BNR, în cursul zilei de 9 februarie, este cauzată de conduita politicii fiscale și a celei de venituri, de condițiile de pe piața muncii și de evoluția prețurilor administrate, se subliniază în comunicatul de presă al instituției de astăzi.

Pe plan extern, relevante sunt incertitudinile și riscurile legate de volatilitatea piețelor financiare internaționale, evoluțiile preţurilor petrolului și ale produselor agroalimentare, precum și ritmul expansiunii economice a zonei euro și pe plan global, inclusiv în condițiile normalizării politicilor monetare ale băncilor centrale majore.

„Până spre Paști, ca să vorbesc în termenii aceștia, vom avea creșteri de prețuri. Aceste cifre reflectă mai degrabă inflația trecută, pentru că este vorba de inflația anuală. Noi spunem că inflația din trimestrul unu și din primăvara acestui ani va crește. Dar, pe termen scurt, nu înseamnă, neapărat, că acele creșterii lunare vor fi mari. Înseamnă, de exemplu, că, în ianuarie anul trecut, am avut în față o inflație negativă, de – 0,1% – -0,2% și ea se adaugă la creșterile de prețuri din ianuarie curent”, a explicat Isărescu.

18 pentru 2018: MacroGrijile

De asemenea, Guvernatorul a subliniat că Banca Națională nu prognozează creșteri mari de prețuri, în condițiile în care noile niveluri al inflației se bazează pe efectele acumulate de anul trecut.

Creșterile importante de prețuri sunt în spate, cam din septembrie octombrie anul trecut, inclusiv ce s-a întâmplat în ianuarie. Noi am putea spune este o inflație trecută, care va trece. Pericolul este că, văzând aceste cifre dumneavoastră, colega dumneavoastră, corporațiile, managerii să-și schimbe anticipațiile. Ei avut încredere până acum că inflația va fi mică. Cu asta ne luptăm, cu anticipațiile, de aceea reacționăm. Aș putea să încep să judec în fața dumneavoastră cu «dacă»: poate atunci când am avut inflație negativă, era bine să avem majorări de prețuri administrate, că ele nu se vedeau în indice. Poate. Sunt om serios și nu judec istoria cu «dacă». Trăim într-o realitate. Realitatea este că cifrele din lunile următoare nu arată bine. Noi trebuie să reacționăm, că ne «batem» cu aceste cifre”, a punctat Isărescu.

 

Isărescu: „Ne mai uităm ca nu cumva lupta noastră cu inflația să miște dezechilibrele din planul prețurilor în planul deficitului extern”
Totuși, oficialul BNR nu a avansat niciun posibil scenariu privind viitoarele decizii legate de rata dobânzii de politică monetară, instituția neavând o asemenea strategie.

După acest vârf de inflație din primele luni ale anului, încercăm să aducem curba inflației înapoi în țintă. Asta înseamnă că vom fi foarte atenți la mișcările din piață, la evoluția viitoare a prețurilor și vom lua deciziile pe cale de consecință. Ne «batem» cu inflația, suntem în luptă cu ea și într-un fel acceptăm să se facă și anumite ajustări. La ce ne mai uităm? Ne mai uităm ca nu cumva lupta noastră cu inflația să miște dezechilibrele din planul prețurilor în planul deficitului extern. Nu am dori acest lucru. Este foarte greu ceea ce încercăm, dar încercăm acest lucru”, a precizat Guvernatorul.

BNR urmărește decizia BCE din septembrie și deciziile băncilor centrale din Europa Centrală și de Est pentru a lua viitoarele decizii de politică monetară

Față de criticii care susțin că deciziile privind rata dobânzii de politică monetară s-au luat cu întârziere, oficialul Băncii Centrale susține că aceștia ar trebui să fie atenți și la deciziile luate de alte bănci centrale din Uniunea Europeană, inclusiv din regiune.

„Cei care spun că dobânda ar fi trebuit să fie mai sus sau să începem mai devreme cu majorarea dobânzii trebuie să se uite la această realitate: dobânda în zona euro este în jur de O% (zero), inflația jur de 2%, chiar și într-o țară cu tradiție cum este Anglia. Polonia, Ungaria au declarat că nu majorează dobânda, cu toate că au o inflație ridicată. Nu putem să ne mișcăm, fără să ne uităm la ce fac țările din jur. Poate că au dânșii un semnal mai bun și consideră că inflația în Europa, de care vom depinde și noi, mai devreme sau mai târziu, este scăzută și ne va influența și pe noi în mod pozitiv. N-aș spune că avem o «bătălie» îndelungată. Noi credem că, spre sfârșitul anului, aducem inflația înapoi în intervalul țintit. Altminteri, anul trecut, ne-am atins ținta, pentru că noi avem țintă cu plus/minus 1 la sută”, a mai spus Isărescu.

 

Dinamica anuală a consumului, similară celei din precriză

Decizia CA al BNR privind majorarea ratei dobânzii de politică monetară de la 2% pe an la 2,25% a mai avut la bază și noile date privind evoluția Produsului Intern Brut.

Datele revizuite privind creșterea economică în trimestrul al treilea 2017 reconfirmă dinamica înaltă a PIB real, de 8,8 la sută. Determinantul major al acestei evoluţii l-a constituit consumul gospodăriilor populaţiei (8,3 puncte procentuale), a cărui dinamică anuală a crescut considerabil, nivelul atins (12,5 la sută) fiind similar celor din perioada precriză. Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii. O contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale)”, se mai scrie în comunicatul de presă al BNR.

Barometrul Forbes România (I): Lumea businessului local estimează creșterea economiei României din 2018 între 3% și 7%

În plus, aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Astfel, deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.

„Datele statistice aferente primelor două luni ale trimestrului IV 2017 relevă accentuarea tendinţei ascendente a producţiei industriale, însoţită de dinamizarea comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum şi menţinerea ritmurilor înalte de creştere a activităţii din comerţ şi servicii, pe fondul avansului salariului mediu net real. Deficitul comercial şi-a accentuat evoluţia nefavorabilă, în condiţiile în care dinamica anuală a importurilor a continuat să se plaseze peste cea a exporturilor”, indică datele BNR, care sunt primele privind evoluția PIB-ului din trimestrul al patrulea.

Isărescu, pe scurt, despre cum poate România recupera decalajele față de țările dezvoltate

De asemenea, pentru a lua decizia, BNR a mai luat în calcul evoluția creditării. Creditul acordat sectorului privat și-a continuat creșterea robustă în decembrie 2017, într-un ritm anual de 5,6%, în condiţiile în care componenta în lei a avansat în termeni anuali cu 15,8%. Ponderea componentei în lei în total credit s-a majorat la 62,8%, de la un minim de 34,6%, în mai 2012.

Deciziile Consiliului de administraţie al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile. Consiliul de administrație subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice și progresul reformelor structurale sunt esențiale pentru menținerea stabilității macroeconomice și întărirea capacității economiei românești de a face față unor eventuale evoluții adverse. BNR monitorizează atent evoluţiile mediului intern și internațional, fiind pregătită să utilizeze toate instrumentele de care dispune cu scopul atingerii obiectivului său fundamental (n.red. – asigurarea și menținerea stabilității prețurilor)”, se concluzionează în documentul de presă al BNR.

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii