Cautare




, Staff

Servicii financiare |
|

Isărescu: „Ce m-a frapat pe mine este că importăm foarte multe mere”

Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, a remarcat, analizând deficitul comercial, că România are o mare problemă în ceea ce privește producția de produse alimentare, printre care și merele.
Mugur-Isarescu-BNRDSC_2807x

Deficitul comercial este una dintre problemele care ne preocupă, pentru că s-a accentuat acolo unde am crede că România are potențial: produse agroalimentare, bunuri de consum. La producția de bunuri alimentare s-a investit, este adevărat, s-au creat capacități de producție, dar probabil că mai trebuie făcute investiții, mărite eforturile”, a spus Isărescu, cu ocazia prezentării „Raportului asupra inflației”, ediția februarie 2018.

Isărescu despre creșterea ratei dobânzii de politică monetară la 2,25% pe an: „Urmărește să juguleze inflația” și să tempereze majorarea dobânzilor, dar ROBOR-ul va crește, în următoarea perioadă

Deficitul comercial provocat de importul de produse alimentare este cauzat doar pe de o parte de importarea citricelor, adevărul fiind mai dur de-atât.

Ce m-a frapat pe mine este că importăm foarte multe mere. Avem vreo 14% din totalul suprafețelor cultivate cu meri din Uniunea Europeană, dacă nu mă înșel, dar numai 3% din producție. Bineînțeles că aici este vorba de îmbătrânirea livezilor și ele trebuie reînnoite. Dar faptul că, dacă te uiți la acest import în creștere de fructe, și cu prețuri mai mari, nu sunt numai citrice, sunt produse care are putea să fie foarte bine produse de către România. De asemenea, la legume”, a subliniat Isărescu.

Isărescu despre efectele fondurilor europene: „Creșterea de durată de peste 5% în România este fezabilă”, dar adâncirea decalajelor dintre provinciile istorice tinde să devină o preocupare pentru securitatea națională

În Raport se menționează că oricât de neașteptat ar fi din perspectiva potențialului și a tradiției locale, printre sursele importante ale deficitului comercial asociat fructelor se regăsesc merele, în condițiile în care România deținea în 2016 peste 10% din totalul suprafeței cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6% din totalul producției.

„Diferența dintre randamentele obținute pe plan local și cel mediu la nivel comunitar este chiar mai accentuată în cazul tomatelor, unde România deține 9,1% din suprafața cultivată și doar 2,4% din totalul producției”, se precizează în Raportul asupra inflației, februarie 2018.

BNR estimează rata anuală a inflației în creștere la 3,5%, pentru finalul anului 2018. Isărescu: „Prognoza noastră este foarte calmă”

Una dintre explicațiile posibile citate în raport este aceea că producția de legume și fructe, în general, se plasează mult sub potențial, activitatea investițională precară a fermierilor reflectându-se negativ pe multiple paliere: mecanizarea lucrărilor, realizarea irigațiilor, tratarea terenurilor cu îngrășăminte, construcția de sere, reconversia terenurilor, înlocuirea plantațiilor pomicole și viticole îmbătrânite cu plantații noi cu specii performante, insuficiența spațiilor de depozitare etc.

În consecință, de multe ori, este mai avantajos pentru operatorii comerciali să se aprovizioneze de la furnizori externi, capabili să asigure fluxuri stabile în parametri cantitativi și calitativi corespunzători”, se adaugă în Raportul citat.

Pe aceeași idee a contribuției nefericite și surprinzătoare, pe lângă mere și tomate, strugurii și cartofii au contribuit la deficitul comercial.

Făcând abstracție de influența factorului sezonier, la toate aceste culturi, producția din ultimii 10-20 de ani a stagnat sau chiar a scăzut, fenomen asociat, în primul rând, absenței unor câștiguri în planul randamentelor, la care se adaugă restrângerea, în general, a suprafețelor cultivate, inclusiv a suprafeței serelor”, se mai scrie în Raportul asupra inflației.

Grupa de fructe și legume explică o treime din deficitul comercial generat de mărfurile alimentare. Deficitul comerțului internațional cu produse alimentare s-a adâncit continuu, în ultimii ani, până la 2,8 miliarde euro în anul 2016 și 2,6 miliarde euro în primele 10 luni ale anului 2017, explicând în prezent mai mult de un sfert din deficitul total de bunuri, potrivit Raportului citat.

Avansul recent al consumului intern de produse alimentare, care a beneficiat atât de stimulente generale (precum creșterile de venituri), cât și de stimuli specifici (extinderea cotei reduse a TVA la nivelul tuturor bunurilor alimentare), s-a oglindit într-o măsură relativ redusă în activitatea industriei alimentare, astfel încât surplusul de cerere a fost acoperit în cea mai mare parte din importuri. Această evoluție a readus în prim-plan situația din sectorul alimentar autohton, domeniu pe care și alți indicatori de competitivitate (cota de piață la export, avantajul comercial, productivitatea) îl relevă a fi unul dintre cele mai puțin performante la nivel european, în pofida potențialului agricol ridicat al României”, se detaliază în Raportul asupra inflației, ediția februarie 2018.

Isărescu: Nivelul de intermediere financiară este de 27%, cel mai scăzut din Europa

Pe lângă legume și fructe, principalele dezechilibre identificate în ceea ce privește deficitul comerțului internațional cu produse alimentare vizează alte trei categorii de produse: cafea și cacao, lapte și produse lactate, respectiv carne și preparate din carne.

„Am putea să ne culcăm pe o ureche și să ne bucurăm de faptul că România începe să devină o țară de exporturi invizile, de servicii, dar vă propun prudență. Această țară are încă potențial productiv sau trebuie să aibă potențial productiv și trebuie să ne gândim la stimularea producției interne și de export. Aici intervine marea discuție: faptul că pierdem cote de export sau nu reușim să exportăm cât am vrea este cauzat de problema competitivității, producție, de calitate sau avem și probleme legate de competitivitatea de preț?”, a punctat Isărescu.

 

Postează un comentariu

sau înregistrează-te pentru a adaugă un comentariu.

*

Comentarii

Nu există comentarii