Irina Cristescu, General Manager XTB România

Oportunitatea pentru România

Irina Cristescu: Traversăm o perioadă de criză fără precedent, o criză care de data aceasta nu mai este doar economico-financiară, ci este și una sanitară, umanitară, socială. Am putea spune că sunt mai multe crize suprapuse, o combinație atipică ce reconfigurează radical peisajul economic și social. Este prima dată în istoria modernă când criza nu este generată de sectorul financiar. Este o criză dominată de incertitudine, din care nu știm când și cum vom ieși, cu ce fel de sechele și cât de adânci. Este o criză care pune la încercare încrederea în lideri și instituții și care clatină din temelii sistemele geopolitice și premisele în baza cărora a fost construită însăși ordinea economică și politică actuală.

Este evident pentru toată lumea că în următorii ani lucrurile nu vor mai fi la fel. Perioada post-pandemie va fi o perioadă dificilă, o perioadă de tranziție în care toți jucătorii (indivizi, companii, instituții, statul) vor trebui să își ajusteze nevoile și comportamentele pentru a se adapta unei “noi normalități”. Însă, în același timp, toate aceste transformări deschid niște ferestre noi de oportunitate unice și care nu s-ar fi putut configura în condițiile anterioare. Pandemia creează premisele unei noi ordini economice si sociale și va rescrie ADN-ul multora dintre sistemele și procesele care stau la baza realității așa cum o cunoaștem noi acum.

Așadar, răspunsul este DA, categoric, perioada post-pandemie va aduce oportunități imense pentru un nou drum al României. Valorificate eficient ar putea genera rezultate și performanțe extraordinare pentru antreprenori, cât și soluții viabile de repornire a business-ului și relansare a economiei.

Sunt multe alte lucruri care, în mod paradoxal, au generat efecte pozitive în această perioadă de criză. Coronacriza a dat un reset general. Pandemia a pus pe pauză planeta și întreaga omenire, aducând un moment de liniște, de respiro pentru stratul de ozon, pentru natură. Începem să conștientizăm beneficiile unui aer curat, ale scăderii poluării, începem să reevaluăm modul în care călătorim, cheltuim, consumăm. Vom asista la o temperare a consumului risipitor și la o concentrare asupra nevoilor de bază. Ne confruntăm cu reducerea veniturilor, oamenii își vor drămui mai bine cheltuielile, banii vor fi destinați în primul rând bunurilor de folosință imediată, nevoilor bazale, economiilor. Vom apela mai des la serviciile de shopping online și curierat.

Mobilitatea în interiorul orașelor se va reduce considerabil și datorită faptului că experimentul telemuncă, în care ne-am trezit toți protagoniști aproape forțat, peste noapte, a surprins pe toată lumea prin faptul că munca de acasă s-a dovedit a fi nu numai realizabilă, ci și mult mai productivă, cu efecte benefice atât asupra angajaților, cât și a companiilor. Va fi un motiv bun pentru angajatori să implementeze această practică pe termen lung și după ce condițiile de necesitate nu o vor mai cere, își vor eficientiza costurile prin renunțarea la spațiile de birouri. Vor avea angajați mai satisfăcuți, mai productivi, traficul din oraș se va reduce considerabil, poluarea va scădea în mod corelat. Va fi cel mai mare moment de tranziție în istoria job-urilor. Mulți se vor gândi să își schimbe cariera, mulți vor fi forțați să o facă. Unii se vor orienta spre a se angaja în domenii mult mai stabile, alții își vor deschide propriile business-uri alegând calea antreprenoriatului.

În perioade dificile avem nevoie de lideri, nu de șefi, așadar criza va realiza o selecție naturală pe bază de capabilitate și meritocrație la nivel de leadership și management. Situația actuală a acționat ca accelerator al unor trenduri precum digitalizarea. Ne-am trezit brusc, de pe o săptămână pe alta, participanți la un experiment nebunesc, față în față cu o realitate pe care nu credeam că o putem experimenta, care ne-a forțat să rescriem  manualul regulilor de lucru și de viață și care ne-a arătat că putem să trăim și altfel decât o făceam până acum.

Coronavirusul a accelerat și intensificat presiunile împotriva conexiunilor globale. Efectul de globalizare se contractă. După ce vor fi trecut prin această experiență marcantă, atât țările cât și indivizii se vor concentra mai mult spre creștere din interior, spre propriile resurse, vor încerca să reducă din dependențe, să își crească autonomia. Se creeze un nou context și noi modalități de gestionare a problemelor viitorului. Este o oportunitate imensă dar și o necesitate pentru România ca în perioada ce va urma să își concentreze toate eforturile pentru a valorifica și dezvolta propriile resurse interne, să investească în direcții strategice, să găsească acele avantaje competitive pentru a reduce din dependență, dar și din decalajul economic față de alte țări, și să crească din interior, mai consolidată, mai autonomă, mai puternică.

Domenii ce trebuie reformate

Irina Cristescu: Este importantă definirea acelor sectoare de activitate care reprezintă realmente motoare ale relansării economiei. Ferestrele de oportunitate despre care vorbeam mai sus aduc sub lumina reflectoarelor, cu precădere, câteva domenii cu potențial mare de exploatat și valorificat în următoarea perioadă:

1. Producția internă. Reducerea deficitului comercial și relansarea producției locale. Este un moment oportun să începem să reducem din volumul importurilor, și să investim în relansarea capacității proprii de producție la nivel național și în susținerea producătorilor și producției locale.
2. Infrastructură și construcții. Sunt multe proiecte de infrastructură de care avem nevoie, iar în momentul de față avem și o cantitate suplimentară de forță de muncă, acum că mare parte din diaspora este acasă. Așadar, relansarea unor proiecte în infrastructură ar putea crea și oportunități de investiții și dezvoltare, și locuri noi de muncă, iar banii s-ar întoarce tot înapoi în economie.
3. Agricultură. Este un moment bun să începem să susținem producătorii locali atât prin stimularea consumului de produse locale, în detrimentul celor de import, cât și prin dezvoltarea infrastructurii necesare pentru sporirea producției agricole la nivel local.
4. Piața muncii. Este important să facilităm recrutarea românilor întorși acasă din cauza pandemiei, pentru a readuce în câmpul muncii locale această categorie importantă de oameni care reprezintă forță de muncă calitativă, calificată, dornică să se restabilească mai degrabă la nivel local decât dincolo de granițe în perioada post-criză. Crearea de locuri noi de muncă ar spori și consumul, ceea ce ar ajuta la relansarea economiei. Pe de altă parte, telemunca ia o amploare din ce în ce mai mare și se dovedește a genera în multe cazuri productivitate mult mai mare decât munca de la birou. Așadar multe companii pot lua în considerare munca de acasă ca și strategie pe termen lung, ceea ce ar genera multe efecte benefice, de la reducerea costurilor cu birouri fizice, creșterea productivității și satisfacției angajaților, până la diminuarea supraaglomerației orașului.
5. Farma. Este un moment prielnic să începem să fabricăm la nivel local medicamentele esențiale, să dezvoltăm industria locală de medicamente și să devenim independenți ca si sursă de produse farmaceutice.
6. Turism. Avem acum ocazia de a orienta consumatorul de turism către atracțiile turistice locale și a direcționa intern cererea care în mod normal se ducea către turismul extern.
7. Sistemul de sănătate. Pandemia de coronavirus a fost un test intens pentru stabilitatea si capacitatea sistemului sanitar si de sănătate din România. Nevoia accesului la servicii de sănătate a devenit o prioritate în această perioadă pentru populație, iar accentul in următoarea perioadă trebuie să cadă cu precădere pe reformarea și consolidarea sistemului de sănătate pentru ca acesta să poată susține cât mai eficient fenomenul pandemic căruia va trebui să învățăm să îi facem față mult timp de acum înainte.

Măsuri urgente pentru relansare

Irina Cristescu: Cred că în primul și în primul rând autoritățile ar trebui să aibă în vizor acele soluții care ar conduce la diminuarea deficitelor bugetar și comercial, ar crea locuri de muncă și ar stimula consumul.

Această criză a deschis temporar niște ferestre de oportunitate care nu vor rămâne mult timp deschise. Trebuie acționat acum. De asemenea, trebuie făcută foarte clar distincția între măsuri de supraviețuire și măsuri efective de repornire a business-ului și relansare a economiei.

Ca și măsuri imediate, primul loc unde trebuie să ne îndreptăm atenția este valorificarea resurselor interne, și în acest sens ar trebui să se acționeze în două direcții principale, interdependente de altfel:

1. Susținerea companiilor, întreprinderilor, IMM-urilor, în special a celor care se află în dificultate în această perioadă sau riscă să dispară total.
2. Stimularea consumului, întrucât creșterea economică românească s-a bazat foarte mult pe consum în ultimii ani și soluțiile relansării economiei trebuie să vină tot din această zonă.

Companiile aflate în dificultate trebuie să primească ajutor și stimulente pentru a putea relua activitatea. Se vor genera astfel, în lanț, premisele pentru a putea angaja/reangaja, crea noi locuri de muncă, ceea ce va genera atât venituri la buget, cât și o impulsionare a investițiilor. Acest lucru va impulsiona și consumul în următoarea perioadă, atât de necesar pentru repornirea economiei.

În tot acest proces, este foarte importantă valorificarea internă a resurselor locale, naționale. Țara noastră are resurse interne foarte valoroase, insuficient exploatate și valorificate în detrimentul exporturilor și importurilor. Această criză a determinat toate țările să privească lucrurile mai degrabă din perspectiva izolării naționaliste decât a solidarității globale. Așadar, este un moment bun să ne reorientăm și noi către valorificarea resurselor interne, susținerea producției locale, relansarea anumitor ramuri industriale și proiecte de infrastructură, angajarea diasporei la nivel local, creșterea nivelului de autonomie și scăderea dependenței de alte țări producătoare și a deficitului comercial.

Pe termen mai lung, sunt esențiale de asemenea măsurile de eficientizare și digitalizare a sistemului public, de optimizare a politicilor fiscale, iar ratele scăzute ale dobânzilor din această perioadă pot reprezenta oportunități valoroase pentru investiții publice noi care să susțină și să stimuleze creșterea economică. Reformarea sistemului de sănătate, întărirea sistemelor de asigurări sociale, o utilizare eficientă a spațiului fiscal, investiții în educație, cercetare, tehnologie sunt acțiuni ce pot reînscrie productivitatea și creșterea economică pe un trend ascendent.

Revenirea domeniului

Irina Cristescu: În domeniul piețelor financiare în general și al piețelor de derivate în special, tonul este dat de volatilitate. Atunci când volatilitatea este scăzută, piețele nu se mișcă, iar investitorii stau mai mult în expectativă, neavând foarte multe oportunități de valorificat. Volatilitatea ridicată, însă, mișcă piețele, generând oportunități de tranzacționare, ceea ce atrage după sine un interes și un activism sporit al investitorilor pentru a exploata și valorifica aceste mișcări.

Această perioadă de criză a adus cu ea evenimente fără precedent, mișcări istorice așa cum nimeni nu a mai văzut până acum, perioade de volatilitate extremă, ceea ce a atras după sine atât un activism sporit al investitorilor deja existenți, cât și un val de investitori noi cărora evenimentele deosebite de pe piețele financiare le-au atras atenția si i-au determinat să ia în considerare pentru prima dată investițiile la bursă.

Mai mult decât atât, atunci când piețele scad, instrumentele derivate (precum CFD-urile) oferă ceva ce instrumentele clasice nu pot oferi și anume posibilitatea de vânzare în lipsă (short-selling)la un moment prezent și răscumpărare ulterioară la un preț mai scăzut, marcând diferența de profit pe un trend descrescător. Investitorii pot astfel valorifica și scăderile piețelor.

Un alt mecanism posibil datorită instrumentelor derivate este acela de Hedging, care ajută la protejarea investițiilor deja existente prin deschiderea de poziții echivalente, însă de direcții opuse investițiilor inițiale, “înghețând” astfel periodic rezultatul unei tranzacții și protejând investițiile până când trece perioada critică.

Toate elementele de mai sus au făcut ca ultimele două luni să genereze pentru industria piețelor de capital rezultate record în termeni de rulaje, depuneri, clienți noi.

Este evident că această criză modifică regulile jocului. Entuziasmul din ultimele două luni se va diminua odată cu calmarea piețelor și estimăm că vom asista în viitor la schimbarea comportamentului consumatorilor de produse și servicii financiare.

În perioadele de criză crește aversiunea la risc și nevoia de conservare a capitalului, în așa fel încât estimăm că, în următoarea perioadă, mai ales după ce piețele se vor mai relaxa și volatilitatea se va reduce, mulți investitori își vor reorienta parțial sau total acțiunile, într-o manieră responsabilă aș putea spune eu, către constituirea unui fond de urgență pentru situații imprevizibile, către investiții cu grad mic de risc și stabilitate mare, către acoperirea nevoilor de bază, către protejarea/conservarea capitalurilor proprii, și către instrumente de economisire mai degrabă decât de investire.

Cei care vor continua să investească în instrumente cu grad mai mare de risc o vor face cu mult mai multă prudență, aplicând mai riguros regulile de gestionare a riscurilor, întrucât evenimentele unice care au avut loc în aceste două luni vor rămâne puternic amprentate în memoria colectivă a celor care au fost în piață în această perioadă și au simțit adrenalina unor mișcări și evenimente istorice, fără precedent, în așa fel încât sintagma “orice este posibil” capătă acum noi dimensiuni în ochii investitorilor care credeau că stăpânesc bine regulile jocului de până acum.